Proprietarul Apemin Tusnad si-a convins tatal sa-i dea o fabrica aproape de faliment. A dus-o in top 10

Gyarfas Kurko, antreprenorul din Harghita in varsta de 35 de ani care in ultimii zece ani a adus o fabrica amenintata cu disparitia de pe piata la afaceri de peste 10 mil. euro cu 160 de angajati, spune ca momentele grele pentru business au fost aproape de fiecare data generate de lipsa de lichiditati. In urma cu zece ani, Gyarfas Kurko s-a ambitionat sa se desprinda de businessul controlat de tatal sau, Arpad Kurko, si sa transforme un activ neperformant al fabricii Perla Harghitei intr-unul dintre cei mai mari imbuteliatori de apa la PET de pe piata.

Multi vad Apemin Tusnad si Perla Harghitei ca doua companii ale aceluiasi grup, ceea ce Gyarfas Kurko spune ca e adevarat, insa doar din punct de vedere juridic. Dincolo de diferentele de strategie, brand sau ambalaj, care fac ca apele Tusnad si Perla Harghitei sa se lupte intre ele pentru consumatori, se afla un pod peste doua generatii: proprietarul imbuteliatorului Tusnad, Gyarfas Kurko, este fiul actionarului majoritar al companiei Perla Harghitei, cu afaceri de circa 16 mil. euro in 2008.

La 25 de ani, Gyarfas Kurko a infiintat compania Apemin Tusnad, desprinsa din Perla Harghitei, cu 60 de oameni (de trei ori mai putini decat in prezent) si o echipa de management formata din fosti angajati ai Perla Harghitei. Compania a avut afaceri estimate la 11 mil. euro in 2009, pe o piata de 200-250 mil. euro dominata de companii cu actionariat romanesc.

Ce spune Gyarfas Kurko despre desprinderea de Perla Harghitei

"Am lucrat in companie din 1996, fiind responsabil in principal de coordonarea activitatilor de aprovizionare, marketing, vanzari si logistica, si am participat la privatizarea companiei prin metoda MEBO. In 1999, sectia de imbuteliere de la Tusnad a companiei devenise un fel de "copil vitreg" al Perla Harghitei, pentru ca aproape toate investitiile realizate dupa privatizare au ocolit-o", afirma Kurko.

"Aproape toate analizele aratau ca vara ne aduce putin profit si ca in timpul iernii ne manca din resurse. La un moment dat i-am convins pe ceilalti actionari ai Perla Harghitei sa-i mai dea o sansa in loc de a o inchide. Astfel am decis separarea de Perla Harghitei si infiintarea societatii de sine statatoare Apemin Tusnad".

In primii ani, PET-ul a fost cel mai mare pariu al proprietarului Apemin Tusnad, intr-un moment in care apa minerala carbogazoasa se lupta cu sifonul, iar segmentul apei plate era aproape inexistent. La acea data, linia de imbuteliere din fabrica avea "o varsta" mai mare decat cea a proprietarului companiei. "In 1999 produceam numai apa minerala Tusnad in sticlele clasice de 500 si 1.000 ml, linia de imbuteliere era de provenienta din Germania de Est din 1973, deci fabrica avea o tehnologie invechita, cu o capacitate de aproximativ 6.000 de sticle pe ora. In cativa ani am renuntat la ambalajul din sticla si am trecut la ambalajul PET", isi aminteste Kurko.

Fabrica din Tusnad, judetul Harghita, fusese inaugurata in anul 1973, aflandu-se la acea data in proprietatea statului. In prezent, unitatea are doua linii de imbuteliere, cu o capacitat totala de 21.000 de flacoane pe ora sau 42.000 litri pe ora.

Judetul Harghita se numara printre zonele cu cel mai mare potential de exploatare a apelor minerale din tara. La distanta mica de izvoarele din Tusnad si Sancraieni (unde se imbuteliaza Perla Harghitei) se afla cartierul general al productiei Romaqua, cel mai mare jucator pe piata apelor minerale in acest moment, cu brandul Borsec. Foarte aproape de localitatea Borsec, in Bilbor, compania israeliana URBB - imbuteliatorul berii Tuborg sau Skol - isi construieste prima sa unitate de imbuteliere a apei minerale din Romania.

A imprumutat bani de la prieteni pentru primele investitii in productie

Privind in urma, Gyarfas Kurko spune ca strategia de dezvoltare a businessului a fost una riscanta. Cu toate acestea, producatorul a trecut hopul din 2009, iar actionarul spune ca pe termen mediu tot creditele vor sustine dezvoltarea companiei.

In 2008, planul de business al Apemin Tusnad pe cinci ani fixa ca obiectiv atingerea unei cifre de afaceri de 50 mil. euro la finalul perioadei si pastrarea independentei companiei fata de investitori financiari sau multinationale.

"Pentru ca noi am plecat la drum mult in spatele concurentei si pentru ca nu am avut in actionariat investitori financiari, am promovat o politica de dezvoltare mai riscanta si am apelat la credite care din cand in cand au fost foarte apasatoare. Aveam nevoie de credite pentru a achizitiona tehnologia de varf cu care sa ne aliniem la tendintele pietei", explica Gyarfas Kurko. Din acest motiv, el afirma ca momentele de rascruce ale companiei au fost cauzate, aproape de fiecare data, de lipsa lichiditatilor.

Care au fost cele mai mari riscuri asumate in business? "Ca si actionar, pe plan personal cred ca cele mai mari riscuri le-au reprezentat imprumuturile luate de la diversi prieteni pentru a sustine firma la inceputurile ei", precizeaza el.

In schimb, Kurko se numara printre antreprenorii care au stat departe de piata imobiliara, a carei prabusire a tras dupa ea, anul trecut, multe afaceri romanesti din comert sau productie.

Primele tinte: distributia nationala si lansarea apei Tusnad la PET

Treptat, Kurko a transformat apele Tusnad intr-un brand recunoscut la nivel national, prin largirea ariei distributiei. Relansarea apei Tusnad odata cu introducerea ambalajului PET, in 2001, a majorat de aproape patru ori volumele vandute de companie, comparativ cu anul anterior.

Al doilea brand din portofoliul producatorului apare pe piata in 2005, acesta fiind Izvorul Ascuns, iar intrarea pe segmentul apelor minerale plate s-a realizat in 2006 cu Izvorul Zanelor.

In 2007, intrarea Romaniei in UE ii aduce lui Kurko o noua oportunitate de crestere a vanzarilor, insa de aceasta data prin importuri: Apemin Tusnad anunta in urma cu trei ani incheierea unui parteneriat cu producatorul bulgar de nectaruri si juice-uri de fructe Florina pentru distributia acestor produse in Romania.

In 2008, Kurko a testat piata cu propriul brand pe segmentul sucurilor de fructe, lansand bauturile racoritoare necarbogazoase Izvorul Ascuns de Fructe. In acest moment insa produsele nu se mai gasesc in portofoliul companiei.

Creditele bancare, 60% din cea mai mare investitie din productie

In 2006, Gyarfas Kurko anunta o investitie de 5 mil. euro in triplarea capacitatii de productie a Apemin Tusnad, precizand ca cele mai importante surse de finantare a proiectului au fost creditele bancare (in proportie de 60%), iar creditele de la furnizori au avut o contributie minora. "Toate creditele bancare le-am avut derulate prin BRD, iar de-a lungul timpului am avut si un leasing la acelasi grup. Primul credit l-am solicitat pentru finantarea capitalului circulant si avea o valoare de 10 miliarde de lei vechi (1 mil. lei - n. red.). Celelalte credite le-am solicitat pentru achizitii de tehnologii noi". "La inceput am avut probleme in accesarea creditelor, dar am crescut in ochii bancilor odata cu majorarea cifrei de afaceri si cu imbunatatirea indicatorilor financiari", completeaza el. Astazi, Kurko spune ca nu ar mai apela la un credit bancar, dar previzioneaza ca pe termen mediu compania va lua in calcul accesarea unor noii linii de creditare.

Cum a trecut de 2009, primul an cu declin in vanzari

Volumele de vanzari ale Apemin Tusnad au fost in scadere anul trecut fata de 2008, cu un ritm putin peste 10%, potrivit datelor furnizate de companie. Acesta este primul declin al afacerilor din istoria companiei, iar Kurko precizeaza ca cele mai mari probleme au fost generate in 2009 de pierderea unor parteneri pe distributie intrati in insolventa.

Daca pana in 2008 un sprijin important pentru dezvoltarea afacerii Apemin Tusnad a venit de la furnizori (de echipamente, de exemplu), anul trecut producatorul a fost nevoit sa actioneze el insusi ca un creditor, pentru ca o mare parte dintre clientii din comert si din distribuitorii sai s-au confruntat cu lipsa lichiditatilor. Creditarea bancara fiind inghetata, acestia au apelat la credite de la producatori.

Astfel, imbuteliatorul Tusnad si-a creditat anul trecut distribuitorii si clientii cu aproximativ un milion de euro.

De partea cealalta, reducerea cheltuielilor a ajutat compania sa-si intareasca situatia financiara.

Kurko spune ca cele mai mari reduceri de costuri au venit anul trecut din renegocierea preturilor la materiile prime achizitionate.

La inceputul lui 2008, Gyarfas Kurko s-a retras de la conducerea Apemin Tusnad, numindu-l director general pe Balazs Becsi Zsolt, unul dintre cei mai vechi manageri din companie. Kurko spune insa ca situatia de pe piata de anul trecut a cerut o implicare mai mare a sa in activitatile companiei si o colaborare mai stransa cu angajatii, fara insa a reveni pe vreo functie executiva.

Top manageri

Apemin Tusnad

Balazs Becsi Zsolt Kelemen, 34 de ani, director general

Educatia: Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune, ASE Bucuresti; MBA, Tiffin University - Universitatea Bucuresti (2005-2007)

Experienta: este directorul general al companiei din 2008

2005-2008: director executiv la Apemin Tusnad

2003-2005 director economic al companiei

2000-2003 directorul economic al dealer-ului auto Mida SRL din Miercurea-Ciuc

Ferencz Jozsef, 45 de ani, director tehnic

Educatia: Facultatea de Mecanica, Universitatea Brasov

Experienta:

2001-prezent: director tehnic la Apemin Tusnad

1991-2001: director tehnic la Bibco Biborteni

1990-1991: director tehnic la Perla Covasnei

Sorban Attila, 44 de ani, director de vanzari

Educatia: Politehnica Bucuresti

Experienta:

din 2006 coordoneaza departamentul de vanzari al companiei

2001-2006 : Service Manager la Crown Cool SRL

1996-1999 : Service Manager la fabrica de bere Ciuc (actuala Heineken Romania)

Modelul antreprenorial si-a gasit locul pe piata apelor minerale

Apele minerale se numara printre putinele piete din sectorul bunurilor de larg consum controlate inca de antreprenori romani, in conditiile in care multinationalele domina vanzarile pe cele mai mari segmente - tigari, sucuri si bere. Trei dintre cei mai mari cinci imbuteliatori de apa minerala de pe piata locala sunt companii cu capital romanesc, acestea realizand peste 70% din volumele totale imbuteliate la sursele detinute de Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM), potrivit ultimelor date disponibile. Cei mai mari antreprenori romani de pe piata apelor minerale sunt Octavian Cretu (proprietarul Romaqua Borsec), fratii Ioan si Viorel Micula (European Drinks), Arpad Kurko si Gyarfas Kurko. Romaqua, producatorul apei Borsec, se lupta in prezent pentru primul loc pe piata cu imbuteliatorul Coca-Cola Hellenic - singura multinationala care a reusit pana acum sa se impuna pe piata apelor minerale, avand in portofoliu brandurile Dorna, Izvorul Alb si Poiana Negri. Cele doua companii detin impreuna peste 50% din sectorul de profil. Al treilea mare producator este grupul European Drinks, imbuteliatorul apelor minerale Izvorul Minunilor si Hera, care detine o cota de piata estimata de ZF la aproximativ 20% in acest moment. Coca-Cola a atacat piata apelor minerale in anul 2002 prin preluarea producatorului de ape minerale Dorna Apemin de la omul de afaceri de origine elena Jean Valvis - o tranzactie de aproximativ 39 mil. euro. Este de asteptat ca ofensiva multinationalelor in sectorul apelor minerale sa-si creasca intensitatea in urmatorii ani. De altfel, doi dintre gigantii pietei bauturilor, imbuteliatorul Pepsi si cel al berii Tuborg, au anuntat in 2009 proiecte noi pe segmentul apelor minerale. Pepsi Americas, cel mai mare rival al producatorului Coca-Cola, a atacat puternic segmentul HoReCa prin lansarea apei Roua Muntilor la sticla in 2009, dupa ce in anul anterior realizase o investitie de 10 mil. euro intr-o linie noua in fabrica din Covasna (unde se imbuteliaza Roua Muntilor). Un alt competitor de temut pentru companiile romanesti de pe piata apelor minerale va fi din acest an United Romanian Breweries Bereprod, imbuteliatorul local al berii Tuborg. Acesta a demarat anul trecut constructia unei unitati de imbuteliere a apei minerale in comuna Bilbor din Harghita, un proiect estimat de companie la peste 10 mil. euro. Lansarea apei Bilbor este asteptata in 2010.

Ce spune despre

• Modelul antreprenorial din Romania. Multi gandesc pe termen scurt, vor sa acapareze cat mai mult posibil din piata in cat mai scurt timp, chiar in detrimentul celuilalt. De multe ori sunt copiate actiunile firmelor multinationale fara ca valorile locale sa fie evidentiate.
• Momente grele. Momentele de rascruce au fost determinate, in mai toate cazurile, de lipsa lichiditatilor.
• Riscurile pe care si le-a asumat in business. Pentru ca am plecat la drum mult in spatele concurentilor si pentru ca nu am avut in actionariat investitori financiari am promovat o politica de dezvoltare mai riscanta, am apelat la credite care din cand in cand au fost foarte apasatoare. Aveam nevoie de credite pentru a achizitiona tehnologia de varf cu care sa ne aliniem la tendintele pietei.
• Cea mai grea decizie de business luata in 2009. Renuntarea la o parte din colegi a fost cea mai grea decizie. Dupa reducerea de personal, prin disponibilizarea a circa 10% din angajati, Apemin Tusnad a ramas cu aproximativ 160 de oameni.
• Oportunitati de noi businessuri in criza. Oportunitati de business sunt multe, chiar si in vremuri de criza, intrebarea mea este: Oare merita sa fii robul muncii tale, al banului, sa nu ai timp de tine, de persoanele care iti sunt dragi?
• Cum s-a desprins Apemin Tusnad de Perla Harghitei. I-am convins pe ceilalti actionari ai companiei ca sectia de imbuteliere a apei Tusnad, care devenise un "copil vitreg" al Perla Harghitei, mai merita o sansa in loc de a fi inchisa. Astfel am decis separarea de Perla Harghitei si infiintarea societatii de sine statatoare Apemin Tusnad.
• Legatura actuala dintre Apemin Tusnad si Perla Harghitei. Din punctul de vedere al legislatiei existente, Apemin Tusnad si Perla Harghitei formeaza un grup de firme, insa pe raft si in capul consumatorilor produsele noastre concureaza intre ele.

Cum a luat nastere Apemin Tusnad

1973: a fost inaugurata compania Perla Harghitei, cu mai multe fabrici in judetul Harghita, aflandu-se la acea data in proprietatea statului.

1996: Perla Harghitei este privatizata prin MEBO, operatiune la care participa familia Kurko, tata si fiu.

1999: Gyarfas Kurko il convinge pe tatal sau Arpad sa-i dea unul dintre centrele de productie ale companiei Perla Harghitei si infiinteaza Apemin Tusnad care produce in localitatea Tusnadu Nou.

2008: Apemin Tusnad are afaceri in jur de 14 mil. euro, in timp ce Perla Harghitei are 16 mil. euro.