Guvernul catre firme: Ce bine-mi pare ca v-am tras teapa... schimbam iar impozitul pe profit

Autor: Sorin Pâslaru 03.03.2010

Premierul Emil Boc si ministrul finantelor Sebastian Vladescu au anuntat ieri ca firmele vor plati impozitul pe profit anul acesta ca si in anii trecuti.

Victorie sau nu pentru mediul de business?

Unele firme si unii reprezentanti ai patronatelor au cerut ca impozitul pe profit sa se plateasca in 2010 la fel ca in anii trecuti, adica pe baza rezultatelor, si nu anticipat, adica egal cu cel de anul trecut si impartit in patru rate trimestriale egale.

Guvernul a raspuns timp de doua luni: nu se poate, prevederea era deja inclusa in Codul fiscal, se stia de ani de zile ca va intra in vigoare.

Dupa doua luni in care companiile au trait cu impresia ca asa va ramane, iata ca reprezentantii guvernului au spus ieri ca vor schimba Codul fiscal prin ordonanta si ca impozitul pe profit se va plati pe baza rezultatelor din anul curent.

Frumos. Guvernul raspunde cerintelor mediului de business, s-ar putea spune. Numai ca, intre timp, unele firme si-au asezat in asa fel tranzactiile (de vanzare, de cumparare), in colaborare cu expertii fiscali si directorii financiari, incat cash-flow-ul din 2010 sa fie cat mai bun.

Ca firmele de pe piete unde afacerile au scazut in 2009 si cu 40-50% nu au ca principala problema profitul, ci cash-flow-ul. Clientii nu platesc la timp, firmele nu pot plati mai departe salarii si furnizori, banca si taxele si tot asa. Asa ca fiecare banut care intra in companie (sau nu mai iese) este aur in aceasta perioada. Acum, aceste firme, care mizau pe aplicarea legii, o vor lua de la capat. Vor trebui sa-si refaca strategia. Alta bataie de cap si timp irosit pe socoteli, cand grija patronilor e acum sa nu-si piarda clientii, sa-si incaseze banii la timp si sa-si reorganizeze businessul.

Oare de ce apar frecvent astfel de situatii? Pentru ca guvernul are intotdeauna gandul la LEGIFERARE, in loc sa se gandeasca la ADMINISTRARE pe baza legilor existente.

ZF a mai scris despre aceasta obsesie a fiecarui ministru si a fiecarui prim-ministru: sa schimbam legea.

In alta zona, in educatie, era de asteptat, de pilda, ca actualul ministru, Daniel Funeriu, plimbat pe la scoli si burse in strainatate, sa nu cada in aceeasi capcana ca si precedesorii sai si sa ceara o noua lege a educatiei. Dar dupa o luna de ministeriat, aceasta este cea mai mare dorinta a sa.

Nu sa analizeze dosarul "After-school", dosarul "Violenta in scoli", dosarul "Cum pot fi atrasi tineri in cariera de profesori" sau dosarul "Eficienta programelor de cercetare". Nu. Nici macar Daniel Funeriu, cel mai titrat dintre ministrii acestui guvern, care stie foarte bine ca politica in tarile dezvoltate se face cu dosare, cu teme si nu cu legi, nu gaseste altceva mai bun decat sa schimbe la nesfarsit legea educatiei, ciuruita de 14 ori pana acum.

Cateodata te poti intreba, in ritmul in care o avalansa de decizii nefundamentate apar, apoi sunt corectate si iar discutate: cum de mai tine sandramaua?