Aflata la marginea Europei, la ce poate spera Romania in urmatorii zece ani?

In toamna lui 2008, cand economia abia simtea briza crizei, iar recesiunea parea pentru altii, premierul de atunci, Calin Popescu-Tariceanu, venea cu o prognoza superoptimista: daca ritmul de crestere se mentine si in urmatorii ani, afirma el, in 2014 Romania va fi a saptea putere economica a UE, deci va ajunge acolo unde ii este locul in cadrul Uniunii - a saptea tara ca suprafata si ca numar al populatiei.

Insa atunci economia crestea cu 7% pe an si nimeni nu anticipa prapastia in care avea sa se pravaleasca.

Mai are rost sa aducem macar in discutie perspectiva evocata de Tariceanu?

Nu prea, crede analistul financiar Dragos Cabat. Insa, afirma el, varianta superoptimista este abia ca dupa un orizont de 10 ani Romania sa avanseze intre primele 15 state ale UE, ca PIB pe cap de locuitor, de pe locul 26 unde se afla acum.

Daca in acest an se vehiculeaza pentru Romania un procent de 1,3-1,5% crestere economica, Eurostat, oficiul UE pentru statistica, se limiteaza inca la o previziune anterioara de crestere de 0,5%, adica inferioara mediei prognozate pentru UE-27, de 0,7%.

Pentru 2011, Eurostat prognozeaza o crestere de 2,6%. Raportul privind situatia macroeconomica ce a insotit proiectul bugetului de stat pentru 2010 este cu putin mai optimist, prognozand o crestere de 1,3% in 2010 si de 2,4 in 2011, media de crestere 2011-2013 urmand sa fie de 3,3%.

Ca numar al populatiei si ca suprafata, Romania este, intr-adevar, a saptea tara din UE si nu este de neinchipuit ca, odata, ar putea ajunge si a saptea putere economica, lucru care i-ar conferi, fara discutie, si o mai mare putere de influenta in cadrul Uniunii. Adevarul este ca, de 20 de ani de zile, Romania este, de fapt, la periferia Europei, la aproape toate capitolele. Iar viitorul nu este roz.

De pilda, in ceea ce priveste PIB-ul ca volum, Romania este pe locul al 16-lea intre cele 27 de tari ale Uniunii. Cu un PIB prognozat de FMI pentru 2009 la 118 miliarde de euro, Romania se afla, intr-un astfel de clasament al tarilor UE, imediat in spatele Cehiei (cu un PIB prognozat de 139 mld. euro) si in fata Ungariei (cu un PIB estimat de 91 de miliarde de euro). Numai ca Cehia are o populatie de 10,2 mil. locuitori, Ungaria are 9,9 milioane de locuitori, in vreme ce Romania are 22 mil. locuitori. Asta inseamna ca Cehia si Ungaria au, impreuna, mai putini locuitori decat Romania, dar PIB-ul adunat al celor doua tari este aproape dublu decat cel al Romaniei.

Prognozele nu arata ca Romania va parasi zona de penumbra.

Eurostat arata ca, in 2007, Romania se afla cu mult sub media UE in privinta PIB-ului pe cap de locuitor raportat la standardele puterii de cumparare. PIB pe cap de locuitor reprezenta in 2007 41,6 din media UE (46% in 2008, la un pib per capita de 6.300 de euro), Romania situandu-se, din acest punct de vedere, pe locul 26 in UE-27, ultimul loc fiind ocupat de Bulgaria. Insa caderea de anul trecut o va aduce, probabil, din nou, la nivelul lui 2007. Chiar integrarea, in 2007, a Romaniei si Bulgariei in UE a "saracit" Uniunea. De pilda, media PIB per capita in UE 25 (vechile state si cele 10 tari din Est integrate in 2004) reprezenta in 2008 103% din media UE 27 (cele 25 plus Romania si Bulgaria).

"Datele erau valabile pentru 2007, 2008, cand economia crestea vertiginos si recuperam decalajele. Insa, pe fondul acestei prabusiri, sunt sigur ca diferentele s-au accentuat", crede economistul Liviu Lucian Albu.

Potrivit acestuia, nu trebuie sa vorbim de locul sase, de locul sapte in cadrul UE, ci trebuie sa continuam programul de convergenta - unul dintre obiectivele Uniunii de a apropia tarile mai sarace de media UE.

Ce trebuie facut?

"Trebuie intai sa gestionam criza care ne va afecta si anul acesta si, probabil, si anul viitor. Apoi trebuie pus la punct un program de reluare a cresterii economice in actualul context al economiei globale", afirma Albu.

Potrivit lui Dragos Cabat, putem sa ne imaginam ca, dupa un orizon6t de 10 ani, am putea intra intre primele 15 tari ale Uniunii din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor.

"Daca in urma cu cativa ani prognozele de crestere economica erau optimiste, tarile emergente avand cresteri de 4-5-6% peste cele din vechile tari ale Uniunii, in actualul context cresterea poate fi de doua, maximum trei procente - lucru ce presupune ca recuperarea decalajelor se indeparteaza mult in timp. Acum nu poti creste sanatos decat cu procente de 1-2% peste celelalte tari. Sansele sa avem cresteri peste Ungaria si Cehia exista pentru ca Romania este o piata mai mare. Dar acest lucru necesita timp", crede Dragos Cabat.

Insa, ca sa intri intre primele 15 state ca PIB per capita, economia ar trebui sa creasca de la 6.300 de euro in 2008 la peste 20.000 de euro, cat are a cincisprezecea tara din UE din acest punct de vedere, Cipru. Adica PIB-ul ar trebui sa creasca de aproape patru ori in zece ani lucru care presupune rate de crestere de peste 10%, lucru aproape imposibil, dupa cum admite si Cabat.

Albu spune ca, daca Romania reuseste sa adere la moneda unica in 2014-2015, acest lucru este un semn al reusitei. BNR a aratat, recent, ca programul de convergenta nominala (care priveste aderarea la euro) ramane in picioare - adica Romania isi pastreaza tinta de aderare in 2014-2015.

Miercuri, Comisia Europeana a lansat programul economic al Uniunii pentru urmatorii 10 ani, un plan ce este mult mai putin ambitios decat cel din urma cu 10 ani - "Agenda Lisabona", care prevedea ca, la finele lui 2010, UE sa devina cea mai competitiva economie a lumii.

"Indiferent de ce spune noul plan, o serie de obiective nu sunt abandonate. Daca aderam la moneda unica inseamna ca am reusit in ceea ce priveste convergenta nominala. Ramane sa facem pasii inspre convergenta reala care sa ne apropie de media Uniunii in ceea ce priveste Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acest obiectiv al Uniunii este valabil oricate strategii ar adopta UE, pentru ca, altminteri, aceasta constructie nu si-ar mai gasi rostul", spune Liviu Lucian Albu.

Cum va arata UE In 2020 din perspectiva Executivului european

Comisia Europeana a lansat miercuri strategia economica "UE 2020", cuprinzand cinci obiective esentiale care, daca nu sunt indeplinite va face, in viziunea Executivului european, ca viitorii zece ani sa fie irositi.

1. Pana in 2020, 75% din populatia cu varste intre 20 si 64 de ani trebuie sa aiba un loc de munca. Precedenta strategie 2000-2010 prevedea ca, in 2010, rata de ocupare sa fie de 70%. Romania a ratat aceasta tinta. Potrivit Institutului National de Statistica, spre finele lui 2009, rata de ocupare a populatiei a fost de 59,2% Actualmente, in UE, 69% din populatie are un loc de munca. Cel mai mult a avut de suferit in Romania populatia cu varste intre 55 si 64 de ani a carei rata de ocupare a fost de doar 44%.

2. Comisia Europeana cere tarilor membre ca, pana in 2020, sa transfere pentru cercetare-dezvoltare sume care sa atinga 3% din PIB-ul intregii Uniuni Europene. Romania a acordat constant sume mici pentru cercetare-dezvoltate. Daca anul trecut, cel putin pe hartie, bugetul educatiei a atins 6% din Produsul Intern Brut, cel al cercetarii a fost de 0,8% din PIB. Si in 2010 cercetarea are sub 1% din PIB in ciuda promisiunilor ca anul acesta cercetarii i se va da 1% din PIB.

3. Comisia crede ca viitoarea economie se va cladi pe o noua filosofie, aceea a economisirii energiei, a dezvoltarii energiilor nepoluante. De aceea recomanda aplicarea unui principiu numit "20/20/20" - adica reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% fata de nivelul din 1990, un consumul energetic scazut cu 20% si 20% din energie sa fie produsa din surse regenerabile. Romania se situeaza aici de partea tarilor care sunt reticente la aceste schimbari care, desi sunt in regula, costa extrem de mult. De pilda, s-a estimat, la data aderarii la UE, ca Romania are nevoie de cel putin 30 de miliarde de euro pentru a-si ecologiza industria.

4. Ponderea abandonului scolar timpuriu trebuie sa fie sub 10%, iar cel putin 40% din generatia tanara trebuie sa aiba studii universitare, spune Comisia. Abandonul scolar (inainte de finalul clasei a XII-a) a fost, in ultimii ani, in Romania, intr-o medie de 18%. Este de remarcat ca, intre 1996 si 2006, rata de abandon s-a dublat si ea este foarte mare in mediul rural unde 25% dintre copii nu merg la liceu dupa gimnaziu. Media in UE este, din acest punct de vedere, de 14%. In privinta studiilor superioare, doar 11% dintre romani au astfel de studii.

5. Trebuie redus, pana in 2020, cu 20 de milioane numarul persoanelor expuse riscului saraciei, potrivit Comisiei Europene. Rata saraciei din Romania a crescut, in 2009, de la 5,7 procente la 7,4 procente, numarul populatiei sarace ajungand la 1,59 milioane de persoane - adica persoane care traiesc cu mai putin de trei dolari pe zi, potrivit standardelor internationale. Datele au fost furnizate, recent, de Ministerului Muncii. Potrivit UNICEF, saracia este mai mare in randul copiilor