BERD: Romania a luat degeaba banii FMI. Proiecte putine, efect neglijabil in economie. Cum comentati?

Impactul programului guvernamental anticriza asupra cresterii economice a tarii a fost neglijabil, apreciaza Peter Sanfey economistul-sef al pentru Europa de Sud-Est al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

"Sa luam exemplul Romaniei, unde guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil", noteaza Sanfey intr-o analiza.

Mai multe tari din sud-estul Europei au inregistrat probleme majore din cauza crizei financiare mondiale, iar Romania si Ungaria, state membre ale Uniunii Europene, au fost nevoite sa apeleze la sprijinul Fondului Monetar International.

Multe guverne au anuntat, ca urmare a crizei, diferite programe fiscale care pareau expansioniste, dar care in realitate au avut un impact minor asupra economiei reale.

Spatiul de manevra a fost limitat din cauza politicilor fiscale expansioniste in perioada de boom economic, iar scaderea veniturilor bugetare si accesul limitat la noi imprumuturi au fortat multe guverne sa diminueze cheltuielile.

Unele tari, precum Serbia, Macedonia sau Bosnia-Hertegovina, au incercat sa ofere reduceri de taxe pentru a incuraja activitatea economica. Toate aceste masuri au avut unele efecte pozitive, dar nu constituie un raspuns coerent la criza economica.

Planeaza riscuri din Grecia

Romania, cea mai mare economie din Europa de Sud-Est, a fost lovita puternic de criza, inregistrand anul trecut o scadere a PIB de peste 7%, dar va reveni in in teritoriul pozitiv, desi vor persista unele riscuri legate de criza din Grecia, avand in vedere prezenta companiilor si bancilor elene, potrivit BERD.

"In unele economii exista semne vizibile de revenire si nu ne asteptam la o crestere economica negativa in niciuna din tarile din regiune in acest an. Dar exista inca riscuri semnificative si am putea fi surprinsi, din nou, in mod neplacut. Trebuie sa urmarim cu atentie desfasurarea crizei din Grecia, intrucat un numar de banci si companii elene mari sunt active in sud-estul Europei", sustine Sanfey. BERD se asteapta ca Romania sa inregistreze o crestere economica de 1,3% in 2010, urmata de un avans de 2,3% anul urmator. Sanfey sustine ca o deteriorare severa a situatiei din Grecia ar putea avea un impact negativ asupra remiterilor catre anumite state, mai ales Albania.

Recent mari banci internationale precum Morgan Stanley, Deutsche Bank sau Citibank au atentionat cu privire la riscul contaminarii Romaniei cu problemele din Grecia.

Romania este una dintre cele mai importante piete externe pentru grupurile financiare elene, care au inceput relativ tarziu expansiunea regionala.

Incertitudinile legate de situatia finantelor publice ale Greciei au limitat accesul bancilor elene pe pietele financiare si pe cele interbancare la preturi rezonabile.

Pana in prezent, problemele statului elen au avut un impact redus asupra tarilor vecine, dar unii analisti atribuie temerilor legate de Grecia deprecierea dinarului sarbesc la minimul record in raport cu euro.

Reprezentantul BERD noteaza totusi ca sistemul bancar din regiune s-a dovedit a fii stabil si nu am vazut banci importante dand faliment, regiunea aratandu-se rezistenta la criza financiara mondiala.

"Regiunea a reactionat matur la criza. Reactia a fost, probabil, mai buna decat se asteptau multe persoane. Dar Europa de Sud-Est are inca o problema de imagine - fiind considerata volatila, de care incearca sa scape."

Romania a permis o corectie puternica a cursului

Toate tarile din regiune recunosc importanta stabilitatii cursului de schimb si sunt pregatite, in majoritatea cazurilor, sa intervina pe pietele valutare pentru a preveni situatii excesive.

Chiar si in cele doua tari care au permis deprecieri mari (Romania si Serbia, in toamna lui 2008 si inceputul lui 2009 - n.r.) bancile centrale au intervenit puternic pentru a preveni caderi si mai mari ale monedelor.

In ambele tari, cursul a fost stabil dupa acel moment, indicand ca increderea pietelor a fost recladita, mai noteaza reprezentantul BERD.