Bucurestiul merge pe un deficit de aproape 300 de milioane de euro. Cum comentati?

Autor: Iulian Anghel 08.03.2010

Veniturile proprii ale Bucurestiului, cel mai bogat oras al Romaniei, ar uma sa fie, in acest an, de 4,25 mld. lei (1,01 mld. euro), la un volum de cheltuieli preconizat la 5,4 mld. lei (1,3 mld. euro) ce vor fi suportate din credite externe. Potrivit viceprimarului Mircea Raicu, deficitul de aprope 300 mil. euro va fi acoperit de imprumuturile externe din trecut necheltuite sau cele care urmeaza sa fie contractate.

Primaria generala a publicat ieri proiectul legii bugetului municipalitatii care arata ca, asemenea anilor trecuti, se mizeaza pe imprumuturile externe pentru sustinerea cheltuielilor. Nu mai putin de 240 de milioane euro ar urma sa fie contractate in acest an de muncipalitate, potrivit proiectului de buget.

Din aceasta suma, 228 mil. euro ar urma sa mearga spre investitii, dar proiectul nu detaliaza.

In 2008, bugetul general consolidat al Bucurestiului a fost de 1,16 miliarde de euro (4,7 mld. lei), in 2009 de aproximativ 1,27 miliarde de euro (nu exista inca executia bugetara), iar anul acesta ar urma sa fie de 1,3 miliarde de euro (5,4 mld. lei), din care 1,01 miliarde de euro (4,25 mld. lei) din venituri proprii si 240 de milioane de euro din imprumuturi.

Veniturile din taxe si impozite ale Bucurestiului sunt prognozate intr-un cuantum de 3,68 miliarde de lei (878 mil. euro), in vreme ce 1,1 miliarde de lei (277 mil. euro) reprezinta veniturile institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventionate din bugetul local (spitale, institute etc.). Bugetul de cheltuieli este acoperit de creditele externe.

Ca si in anii trecuti, o buna parte a veniturilor municipalitatii merge spre subventii, fie ca se subventioneaza transportul in comun, pretul energiei sau a gigacaloriei pentru consumatorii casnici. Volumul total al subventiilor acordate de muncipalitate va fi de 862 mil. lei (205 mil. euro).

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat ieri ca municipalitatea va reduce subventiile RATB, lucru care nu va duce insa la cresterea pretului unei calatorii, pentru ca acesti bani vor fi luati prin eliminarea celor aproximativ 12.000 de abonamente gratuite de care beneficiaza aparatul executiv al primariilor.

"Nu intervenim inca la pretul biletului, pentru ca nu este momentul ca acesta sa creasca, ci vom incerca sa reducem cele aproximativ 12.000 de abonamente gratuite ale aparatului executiv al celor sase primarii de sector si al municipalitatii", a spus Sorin Oprescu.

Doua "gauri negre" - RATB si RADET

Referindu-se la reducerea subventiilor acordate de municipalitate Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB) si Regiei Autonome de Distributie a Energiei Termice (RADET), primarul Oprescu a caracterizat cele doua institutii ca fiind "doua gauri negre ale bugetului municipalitatii". Astfel, potrivit edilului-sef al Capitalei, cele doua regii ar trebui sa se transforme "cat de curand".

Dupa subventii, cel mai mult cheltuieste muncipalitatea pe sustinerea institutiilor de cultura (teatre, case de cultura), apoi pentru sanatate si intretinerea scolilor.

Ce se observa insa in acest an este ca in buget nu sunt prevazute sume pentru bursele sociale si de merit ale copiilor, a caror finantare a cazut din sarcina Guvernului in cea a localitatilor.

Bani de la UE pentru piste de biciclete si parcuri

Administratiile publice locale din regiunea Bucuresti-Ilfov au la dispozitie in acest an fonduri europene de 80 mil. euro pentru planuri integrate de dezvoltarea urbana. Autoritatea de management a Programului Operational Regional (POR) a lansat pe 8 martie un nou apel de proiecte pentru primariile din Bucuresti si judetul Ilfov care pot sa primeasca bani pentru crearea si modernizarea de strazi, trotuare, zone pietonale, pasaje supra si subterane sau modernizarea parcurilor. "Fondurile europene pentru acest program sunt destinate reabilitarii infrastructurii urbane si imbunatatirii serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Primariile trebuie sa identifice o zona din oras cu minimum 10.000 de locuitori unde sunt probleme si sa realizeze un plan integrat de dezvoltare sau se poate face un astfel de plan pentru tot orasul", spune Dan Nicula, director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (ADRBI), agentia unde se primesc cererile de finantare. Domeniul "Planuri integrate de dezvoltare urbana" a fost lansat in decembrie 2008 in toata tara. Termenul limita pentru depunerea proiectelor a fost anul trecut in martie, iar pentru regiunea Bucuresti-Ilfov au fost depuse cinci dosare. "Orasul Chitila a depus un proiect, sectorul 2 din Bucuresti a venit cu doua proiecte, iar sectorul 3 si sectorul 6 cu cate un proiect, valoarea cumulata a acestora fiind de 50 mil. euro", mai spune Nicula. Bugetul total pentru regiunea Bucuresti-Ilfov pana in 2013 este de 123 mil. euro. "Pentru acest al doilea apel de proiecte am primit deja trei proiecte din judetul Ilfov. Depunerea este continua, pana in momentul in care valoarea proiectelor depuse va depasi cu 50% bugetul alocat acestei sesiuni care este de 80 mil. euro." (Adriana Rosoga)

Proiectele care pot fi depuse de administratiile publice pentru finantare europeana