La 100 de lei incasati, statul da 70 de lei pe salarii si pensii. De unde bani de investitii? Cum comentati?

Ponderea mare a cheltuielilor cu salariile si pensiile nu a permis realizarea unor investitii publice semnificative, fiind necesara reducerea "facturii sociale", pentru ca statul sa poata ajuta economia.

BERD a subliniat recent intr-o analiza ca stimulentele pentru economie au fost mai degraba "imaginare decat reale", sustinand ca au fost demarate putine proiecte, iar efectul asupra cresterii economice a fost "neglijabil".

Parteneriatele public-private si atragerea de fonduri europene sunt doua solutii pentru realizarea de investitii, inclusiv in infrastructura, pentru relansarea economiei, insa si la nivelul bugetului ar trebui "facut loc" pentru investitii, in opinia analistilor.

Daca Guvernul ar fi realizat anul trecut programul de investitii anuntat initial, de 10 mld. euro, s-ar fi atenuat prabusirea sectorului constructiilor, cu aproape 14%. Dar si deficitul bugetar ar fi fost cu 4 mld. de euro mai mare, adica 12,5 mld. euro, si ar fi reprezentat 10,6% din PIB. La sfarsitul anului trecut deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB. Cheltuielile publice realizate nu au reusit insa sa dea impulsul asteptat. Economia a cazut cu 7,1% anul trecut, fata de o crestere cu 7% in 2008, in conditiile in care statul a reusit sa majoreze doar cheltuielile cu salariile, in timp ce investitiile publice - care au efect de antrenare in economie - s-au diminuat.

Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, aminteste ca in 2010 trebuie sa fie redus deficitul bugetar, la 5,9% din PIB, sustinand ca este necesar sa continue si proiectele de infrastructura. "Ar putea fi folosite si sume extrabugetare pentru infrastructura. Nu avem spatiu bugetar pentru investitii in infrastructura majore decat cu absorbtia fondurilor UE si cu parteneriate public-private. Absorbtia fondurilor UE este o prioritate strategica."

In 2010, bugetul de investitii al Ministerului Transporturilor se ridica la circa 1,2 mld. euro, din care doar pentru autostrazi investitiile se ridica la 380 mil. euro.

Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, sustine ca nevoia de investitii este foarte mare in Romania si nu numai pentru infrastructura, ci si in domeniul energiei sau agricultura. "Acestea nu pot fi sustinute doar la nivelul bugetului. O solutie sunt parteneriatele public-private, dar si la nivelul bugetului trebuie facut loc pentru investitii." El sustine ca "problema de fond este «factura sociala» care este prea mare si total nesustenabila. Degeaba discutam de stimuli, in conditiile in care nu exista spatiu de manevra. Avem o povara foarte mare. La structura de buget pe care o avem exista spatiu limitat de a face investitii. Deficitul bugetar este foarte mare si este generat de angajarea unor cheltuieli sociale foarte mari cu salariile si pensiile".

Dumitru a explicat ca daca am fi avut politica prudenta in anii de crestere economica si deficit bugetar redus la momentul declansarii crizei, puteam sa aplicam acum masuri de stimulare fiscala.

Cheltuielile sociale sunt destul de importante, ajungand la circa 70% din venituri. Astfel, din 100 de lei incasati, 70 de lei sunt cheltuiti pe salarii si pensii, a explicat Anghel. Marile tari, cum ar fi Germania, au iesit din recesiune cu ajutor guvernamental, realizand investitii in infrastructura, pentru ca bugetul le-a permis. Chiar si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a recunoscut ca sumele cheltuite de la buget sunt mult peste eficienta angajatilor si nivelul pe care statul si-l poate permite pentru a asigura sustenabilitate, impiedicand investitiile in infrastructura.

La nivelul UE, Romania se afla pe locul al saptelea in ceea ce priveste cheltuielile cu salariile. Potrivit datelor Eurostat aferente anului 2008, nivelul remuneratiilor din Romania reprezinta 31,1% din veniturile bugetare si 10,2% din PIB.