Situatie dramatica la firmele de leasing si credite: un contract din trei le aduce pierderi

Creditele neperformante au ajuns sa reprezinte o treime din portofoliul institutiilor financiare nebancare, dublu fata de vara anului trecut si de aproape cinci ori mai mult decat in urma cu doi ani. Aceasta evolutie reprezinta inca o lovitura pentru finantatori, dupa scaderea cu 72% a pietei de leasing in 2009, in conditiile in care firmele din aceasta piata erau obisnuite cu cresteri de peste 40% pe an.

Astfel, potrivit Adrianei Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei Societatilor Financiare (ALB), care reuneste 98% din firmele de leasing si cei mai mari jucatori din piata creditelor de consum, creditele neperformante reprezentau la sfarsitul anului trecut 33% din portofoliile IFN-urilor. In vara anului trecut nivelul acestui indicator era de 15%, iar in urma cu doi ani - de 7%. In sistemul bancar ponderea neperformantelor este in prezent de 15%.

"Este un nivel foarte ridicat. Problema principala este ca executarea silita a clientilor rau platnici dureaza foarte mult, cateva luni chiar, ceea ce duce la cresterea provizioanelor constituite de IFN. Din acest motiv, actionarii trebuie sa vina cu aporturi noi de fonduri, ceea ce va duce la cresterea costurilor de finantare pentru clientii noi", explica Ahciarliu.

In mai anul trecut Curtea Constitutionala a decis ca firmele de leasing, dar si alti creditori nu pot executa silit un client rau platnic fara a obtine inainte de aceasta acordul unui judecator. Desi aceasta modificare a fost in folosul clientilor, pentru firmele de leasing ea a insemnat prelungirea procesului de executare cu cel putin cateva luni, timp in care trebuie sa constituie provizioane pentru finantarile respective.

"Instantele judecatoresti au devenit extrem de aglomerate, din acest motiv am ajuns la termene de 3-5 luni pentru executarile silite, ceea ce este inadmisibil in actuala situatie economica", afirma Madalina Hagima, avocatul ALB. Asociatia face in prezent demersuri pentru a elimina necesitatea obtinerii acordului unui judecator.

Statul plateste cel mai prost

Adriana Ahciarliu spune ca statul a ajuns sa fie cel mai prost client pentru firmele de leasing, dar si pentru clientii acestora, deoarece are intarzieri mari la plata facturilor.

"Nu exista sector al economiei in care companiile sa nu aiba probleme cu rambursarea finantarilor, de la persoane fizice la cei mai mari dezvoltatori imobiliari, dar autoritatile publice s-au transformat din cei mai buni platitori in cei mai mari rau platnici." Din totalul finantarilor acordate de firmele de leasing in 2009, de 1,33 mld. euro, doar 1% au mers catre sectorul public, cei mai mari clienti fiind companiile private (90%), in timp ce segmentul de retail are o pondere de numai 8%.

Chiar daca ponderea finantarilor acordate direct statului este redusa, firmele de leasing au fost afectate indirect, deoarece multi clienti din sectorul constructiilor, de exemplu, care au contracte cu statul, nu isi primesc banii la timp.

Potrivit unor date neoficiale, firmele de leasing au recuperat anul trecut circa 15.000 de autovehicule de la clientii rau-platnici.

Probleme la plata TVA

Oficialii ALB afirma ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta in prezent este faptul ca sunt obligati de autoritatea fiscala sa vireze TVA aferenta ratelor platite de un client chiar si dupa ce acesta a fost executat silit, bunul a fost recuperat de finantator, iar ratele nu mai sunt platite.

"Aceasta practica nu se regaseste pe piata comunitara. De asemenea, trebuie sa platim impozite de proprietate pentru bunuri recuperate, care reprezinta de fapt stocuri ale firmelor de leasing, nu sunt bunuri utilizate", spune Ahciarliu.

Probleme mai mari cu restantierii decat la banci

Restantele la creditele acordate de institutiile financiare nebancare (IFN) ajungeau in ianuarie la 6% din sumele datorate, cu un punct procentual peste nivelul de la sfarsitul anului trecut, potrivit datelor BNR. Sumele restante depaseau 1,4 mld. lei (circa 340 mil. euro). In cazul creditelor acordate de banci, circa 3,87% din banii datorati de debitori erau trecuti in categoria sume restante in ianuarie, in crestere cu aproape o jumatate de punct procentual fata de luna decembrie. IFN-urile aveau credite acordate si angajamente asumate in valoare de 33 mld. lei (circa 8 mld. euro), in scadere usoara fata de luna anterioara, circa 97% dintre acestea fiind in euro. In acelasi timp, bancile aveau credite acordate si angajamente asumate de aproape 254 mld. lei (circa 60 mld. euro), in stagnare fata de ianuarie 2009. Circa doua treimi din imprumuturile acordate de banci sunt credite in valuta. Datele privind creditele acordate de IFN-uri sunt publicate de Banca Nationala incepand din decembrie 2009. Ciprian Botea