BESTSELLER INTERNATIONAL/ Un Preşedinte bolnav rău

Autor: Daniel Nicolescu 10.03.2010
Recentele discuţii despre prezumatele maladii ale preşedintelui nostru m-au dus cu gândul nu doar la onestul buletin medical furnizat de medicii Casei Albe cu privire la starea de sănătate a lui Obama, ci şi, mai ales, la numeroasele tăinuriri programatice ale fişelor de sănătate ale altor preşedinţi americani. E drept că acestea se petreceau, hăt, in secolul trecut. Iar exemplul cel mai flagrant de contradicţie intre "a fi" şi "a părea" l-a oferit, probabil, preşedintele John Fitzgerald Kennedy. Cel căruia britanicul Jed Mercurio (un scriitor de succes, scenarist şi regizor pentru serialele "The Cardiac Arrest", "Bodies" - de două ori premiat cu BAFTA - sau "Grimleys", vezi foto 2) i-a dedicat anul trecut un roman, "An American Adulterer"*, care a fost reeditat in ediţie paper-back anul acesta şi care, tot acum, a cunoscut deja o versiune franceză, cu un titlu schimbat intr-un mod delicios de atrăgător: "Viaţa sexuală a unui american fără reproş".
Intemeiat pe o vastă cercetare de arhivă şi situat, practic, la jumătatea drumului intre ficţiune şi document, volumul lui Mercurio ne povesteşte scurtul mandat al celui de-al 35-lea preşedinte american (mai scurt decât "mandatul" său de personaj de ficţiune, care a alimentat prozatori de la Norman Mailer la Don DeLillo şi care, iată, incă o face, la mai bine de jumătate de veac după episodul Dallas 63). Teza cărţii este că JFK a performat un dublu joc, ale cărui strategii merită să figureze in orice manual al inaltei ipocrizii de Stat. Deşi incă işi păstrează, in conştiinţa publică, imaginea fără cusur de tânăr viguros şi seducător, sportiv şi plesnind de sănătate, atât fizic cât şi la cap, JFK suferea, ascuzându-le cu graţie iconică, de următoarele (apud Jed Mercurio): "maladia lui Addison, hipotiroidie, reflux gastric, gastrită, ulcer al stomacului, colită ulceroasă, prostatită, uretrită, infecţii urinare cronice, infecţii cutanate, tasare a vertebrelor lombare, osteoporoză a aceloraşi vertebre, osteoartrită a gâtului, colesterol crescut, rinită alergică, sinuzită alergică şi astm". Şi, de parcă n-ar fi fost de ajuns, la acestea se adăuga cea mai supărătoare dintre toate: o erotomanie cu aspecte patologice, delirantă. Deşi ştiam că toţii că lui JFK ii plăceau femeile, aproape nimeni nu bănuia, spune Mercurio, cât de nevrotică era această obsesie. Iar ca să şi-o ostoiască, preşedintele nu făcea niciun fel de nazuri, aşa că işi poftea in aşternut tinere stagiare (ale căror fantome, reintrupate, nu au incetat să bântuie prin Casa Albă, vezi Monica Lewinsky), ziariste, actriţe, prostituate şi... lista profesională ar putea continua. Marea grijă a bărbatului John Fitzgerald era ca acestea să rămână aventuri pasagere, one night stand-uri, care să nu marcheze imaginea glorioasă a omului Kennedy, aceea de soţ indatoritor şi de părinte tandru al propriilor copii, dar, mai presus de orice, de părinte al naţiunii americane, pe care se simţea investit cu misiunea sacră de a o moderniza şi a de a o aduce in fruntea concertului planetar.
In ciuda asediului permanent al slăbiciunilor sale, preşedintele iese mereu cu fruntea cu sus, reuşeşte să le depăşească, public cu inţelepciune şi să rămână atât in inima americanilor, cât şi in aceea a lui Jackie, soţia aparent perfectă, dar profund ambiguă in gesturile ei mai puţin cunoscute. Povestea pe care ne-a propune Jed Mercurio se străduieşte să ne facă să uităm tot ce ştiam despre Kennedy, şi să urmărim, cu ochi hipnotizaţi, episodul Marilyn Monroe (foto 1), prietenia deşucheată cu Frank Sinatra, relaţiile cu J. Edgar Hoover, momentul Golful Porcilor, cel al crizei rachetelor, dar şi dedesubturile anchetelor CIA, ca şi culoarea rufelor murdare ale personalităţilor hollywoodiene ori escapadele unui "serial" crai modern. După fiecare moment de mare criză internă sau internaţională prezentat in carte, Jed Mercurio inserează, cu ghilimele, câte unul dintre discursurile celebre ale preşedintelui, care ne amintesc simţul său politic, curajul şi puterea sa de a sfida cabalele. Şi care, toate, credibilizează un personaj a cărui parte de umbră ne apare absolut halucinantă. Crimă de lez-preşedinte? Poate doar un semn lipsit de ingăduinţă că şi mai-marii acestei lumi sunt făcuţi din oase, nervi, carne, sânge şi... altele. Inchipuiţi-vi-l pe JFK stând pe "tron" după ce a luat o supradoză de Lomotil ca să pună capăt unei constipaţii nărăvaşe şi meditând de fapt, in poziţia "Gânditorului" lui Rodin, la felul cum să curme izbucnirea celui de-al Treilea Război Mondial. E doar una dintre imaginile rispite in cartea lui Mercurio.

*) Jed Mercurio, An American Adulterer, 354 p., Jonathan Cape