Seful FMI vine la Bucuresti sa preseze guvernul sa faca reforma

Instalat la conducerea FMI in toamna lui 2007, francezul Dominique Strauss-Khan, 60 de ani, vine la Bucuresti la sfarsitul lunii pentru a da un impuls autoritatilor sa continue reformele la care s-au angajat prin acordul stand-by incheiat in urma cu aproape un an.

Prezentat initial drept o "centura de siguranta", imprumutul de la FMI a devenit in toamna trecuta un instrument vital de finantare a deficitului bugetar al Romaniei, prin derogare de la practica standard a Fondului.

Din cauza crizei politice de anul trecut, Romania a acumulat intarzieri la majoritatea proiectelor legislative si de restructurare a sectorului public, insa FMI a uimit prin bunavointa manifestata, trimitandu-si expertii la Bucuresti chiar si cand acestia nu aveau interlocutori cu puteri legale depline.

Bucurestiul a incasat aproape doua treimi din banii negociati cu FMI, insa reformele avanseaza foarte greu, astfel ca presedintele Traian Basescu a invocat recent riscul contractarii unui nou imprumut la sfarsitul anului pentru acoperirea facturii sociale.

Potential candidat la prezidentialele din Franta in 2012, Strauss-Khan vine in Romania intr-o perioada in care FMI a redevenit o institutie importanta in finantele internationale. Totusi, Comisia Europeana nu accepta interventia Fondului in sprijinirea vreunui membru al zonei euro, cum este Grecia. Dintre tarile din regiune membre ale UE, doar Ungaria, Romania si Polonia au apelat la o forma de sprijin din partea FMI pentru a traversa criza, insa in prezent doar autoritatile romane continua sa imprumute bani de la Washington.

Ungaria se finanteaza de pe piata, desi FMI a anuntat luna trecuta ca ii pune la dispozitie 1,6 mld. euro din imprumutul aranjat in 2008, in conditiile in care guvernul de la Budapesta a indeplinit masurile convenite de reducere a vulnerabilitatilor economice ale tarii.

La randul sau, Bulgaria nu a mai imprumutat bani de la FMI din 2007 si s-a limitat la consultari cu expertii Fondului, care in general au apreciat orientarile de politica fiscala ale guvernului de la Sofia, insa au recomandat reforme structurale.

Bucurestiul a fost inclus de putine ori in itinerariul sefilor de mari institutii financiare internationale.

Daca Michel Camdessus a venit in Romania ca sef al FMI in 1994, succesorul sau Horst Kohler a ajuns la Bucuresti abia dupa ce a parasit functia de la Washington, venind in 2007 in calitate de presedinte al Germaniei. El mai fusese in Romania in 1999 ca presedinte al BERD.

Datorita investitiilor de peste 4 mld. euro pe care BERD le-a facut in Romania, sefii acestei institutii au venit cel mai des la Bucuresti, Kohler fiind urmat de Jean Lemierre, iar anul trecut de noul presedinte Thomas Mirow. Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a venit o singura data la BNR, in toamna lui 2004. In 2000, el mai vizitase Bucurestiul ca guvernator al Bancii Frantei.

Dintre marile grupuri bancare internationale, au venit la Bucuresti in ultimii ani sefii ING, Société Générale, UniCredit sau La Caixa.