Fondurile de private-equity se plang ca inasprirea legislatiei la nivel european le va injumatati activele
O directiva a Uniunii Europene care se discuta zilele acestea la Bruxelles ar putea injumatati investitiile fondurilor de private-equity in intreaga Uniune Europeana, inclusiv in sud-estul Europei si ar putea avea un impact negativ de 0,2% pana la 0,5% din PIB-ul fiecarei tari din regiune, inclusiv Romania, afirma reprezentantii fondurilor de private-equity.
Directiva AIF care isi propune sa reglementeze "Fondurile Alternative de Investitii", categorie care include atat fondurile de private-equity, cat si hedge fund-urile, a facut obiectul unor negocieri diplomatice aprinse in ultimele saptamani la nivelul Uniunii Europene si a starnit chiar protestul secretarului general al Trezoreriei SUA Timothy Geithner, care considera prevederile discriminatorii pentru grupurile financiare americane. (vezi si pagina 14)
Conform
propunerii care ar putea fi aprobata chiar saptamana aceasta,
managerii fondurilor de private-equity din UE trebuie autorizati de
o institutie de supraveghere din tara unde sunt infiintati pentru a
atrage investitori din spatiul UE. De asemenea fondurile
alternative ar urma sa fie obligate sa transmita raportari catre
investitori si autoritati si sa isi pastreze lichiditatile si
detinerile la o banca depozitara, la fel cum fac fondurile care
investesc pe bursa. Fondurile de private-equity functioneaza in
prezent fara reglementari speciale.
In Romania supravegherea acestor fondurilor administrate local ar putea reveni Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare daca directiva va fi aprobata.
"Ideea acestei directive a venit in urma crizei financiare pentru a diminua riscul sistemic de pe pietele financiare. Unele fonduri de private-equity, mai ales cele de talie foarte mare folosesc in proportii importante leverage (imprumuturi bancare - n. red.) pentru a finanta achiztiile", spune Robert Luke, presedintele Asociatiei de Private Equity din sud-estul Europei. "Fondurile de talie mica, cum sunt cele care investesc in regiune, nu folosesc insa leverage intr-o proportie insemnata si prin urmare nu creeaza un risc sistemic la nivelul pietelor financiare", spune el. Luke este si managing director al companiei spaniole GED Capital Development, care administreaza fonduri cu investitii in Romania.
El crede ca fondurile ar trebui diferentiate in functie de marime si de masura in care apeleaza la imprumuturi, iar nivelul de reglementare al fondurilor ar trebui sa tina cont de aceste diferente.
Investitorii ar putea sa migreze spre Asia
El estimeaza ca valoarea investitiilor activelor fondurilor de private-equity din regiune se ridica la 2 miliarde de euro, insa s-ar putea injumatati in urma aprobarii directivei. "Investitorii ar putea sa prefere zone mai accesibile pentru investitii, cum ar fi Asia", spune Luke. El spune ca nu este impotriva reglementarii fondurilor de private-equity, insa crede ca aceasta ar trebui facuta unitar la nivel mondial.
"Criza financiara de la care a plecat ideea reglementarii fondurilor alternative a fost una mondiala, astfel ca daca se doreste o reglementare a acestor fonduri, aceasta ar trebui facuta la nivel mondial", spune Luke.
Consiliul de Ministri al Uniunii Europene urmeaza sa voteze maine directiva, care ar putea intra in vigoare in 2012. Principalul opozant al acesteia este Marea Britanie, in timp ce Franta si Germania sustin reglementarile. Fondurile europene de private-equity au active de circa 250 de miliarde de euro, iar circa un sfert din companiile europene de private-equity sunt localizate in Marea Britanie.
Reprezentantii CNVM, institutia in sarcina careia ar putea cadea reglementarea si supravegherea fondurilor alternative, nu au putut fi contactati pentru un punct de vedere in privinta noilor reglementari.