Solutia problemelor Greciei este renuntarea la moneda euro, crede un profesor de economie de la Harvard

Martin Feldstein, care a avertizat in urma cu aproape doua decenii ca moneda euro se va dovedi a fi o "primejdie eco no mica", a declarat ca ideea ca Grecia sa-si reduca deficitul bugetar de la 12 la 3 procente in numai doi ani este "fantezista", scrie Bloomberg.

"Optiunile sunt fie intrarea in in c apa citate de plata, fie parasirea zonei euro, fie amandoua variantele", a explicat Feld stein, care a fost consilier al prese dintilor americani inca din timpul adminis tra tiei Reagan.

Scenariul sau se afla in puternica contradictie cu viziunea lui Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, care a afirmat ca strategia Greciei este "convingatoare" si a calificat drept "absurde" orice speculatii privind iesirea grecilor din uniunea monetara.

Pe aceeasi lungime de unda cu Soros

Cu toate acestea, o serie de investitori par a agrea punctul de vedere al lui Feldstein. Miliardarul George Soros a declarat luna trecuta ca moneda euro "ar putea sa nu supravietuiasca", in timp ce evolutia contractelor de tip credit default swap indica faptul ca exista un risc de 22% ca Grecia sa intre in faliment in urmatorii cinci ani, fata de 16% in urma cu un an.

Declaratiile lui Feldstein marcheaza cel mai recent atac al sau la adresa mo nedei euro, la cinci ani dupa ce a afirmat ca regulile uniunii monetare genereaza "deficite fiscale cronice" si la mai mult de un an de cand a sugerat pentru prima oara ca zona euro s-ar putea sparge.

Si analistii de la Standard Bank au avertizat ca Grecia, alaturi de Irlanda, se numara printre tarile care se afla intr-o situatie economica "intolerabila", motiv pentru care ar putea parasi zona euro pana la finalul anului acesta.

Feldstein "are in prezent mai multe motive sa con si de re ca are dreptate si este normal sa vorbeasca despre limi tari (ale uniunii monetare - n. r.), insa zona euro in niciun caz nu se va sparge", potrivit lui Philip Lane, pro fesor de economie in cadrul Trinity College din Dublin.

Desi guvernul de la Atena a prezentat la inceputul lunii un nou set de masuri de austeritate in valoare de 4,8 miliarde de euro, menit sa echilibreze finantele publice, costurile de finantare ale tarii nu au reusit sa scada semnificativ. Ran damentul obligatiunilor cu scadenta la zece ani emise de guvernul de la Atena a urcat cu 9 puncte de baza (0,09%), dupa ce grecii au anuntat masurile de austeritate, astfel ca ieri se situa la 6,12%.

Privatizari de 2,5 miliarde de euro

Totusi, pentru a mai scapa din datorii, Cabinetul grec a hotarat sa vanda o parte din participatiile pe care le detine in diferite companii, insa a exclus din start po si bilitatea vanzarii unor insule, scrie The Wall Street Journal.

Statul spera sa stranga circa 2,5 mld. euro, adica 1% din Produsul Intern Brut, prin vanzarea pachetului de ac tiuni din cadrul firmei de pariuri OPAP, dar si a ca tor va aeronave Airbus A430 pe care le detine de dinainte ca operatorul aerian Olympic Airlines sa fie privatizat.

Chiar daca suma ce ar urma sa fie stransa reprezinta o fractiune infima din datoria Greciei de 300 mld. euro, demersul ar putea convinge pietele financiare ca Atena face eforturi serioase in directia echilibrarii finantelor publice.

"Planul de privatizare suna excelent in teorie. Daca vor fi vandute toate activele de stat, poate chiar si Acropolele, este posibil ca guvernul sa respecte tintele asumate", a afirmat Constantine Michalos, presedinte al Camerei de Comert si Industrie din Atena.

"Avand insa in vedere evolutiile actuale ale pietei, guvernul va fi nevoit sa vanda ieftin. Pentru ca, trebuie sa recunoastem, nu numai Grecia se confrunta cu recesiune, ci intreaga lume", potrivit lui Michalos.

Costurile de finantare nu au scazut

In ciuda faptului ca guvernul de la Atena a anuntat masuri dure pentru reducerea deficitului bugetar cu 4% anul acesta, eforturile elenilor nu s-au simtit pe pietele financiare. Costurile de finantare ale tarii nu au reusit sa scada, ci din contra. Daca pe 3 martie, ziua in care Grecia a prezentat noi demersuri in directia echilibrarii finantelor publice, randamentul obligatiunilor cu scadenta la zece ani emise de guvernul elen se situa la 6,03%, indicatorul urcase pana la 6,12% ieri, adica o crestere de circa 0,9% in decurs de numai doua saptamani. Singurii care au fost impresionati de masurile de austeritate ale statului sud-mediteranean au fost analistii de la agentia de evaluare financiara Standard & Poor's, care au confirmat ratingul Greciei pentru credite pe termen lung la BBB+, renuntand la supravegherea cu implicatii negative, potrivit Market Watch.

Deprecierea euro si slabiciunile Europei

In viziunea oamenilor de afaceri europeni, un euro mai slab reprezinta un avantaj, dar deprecierea monedei unice este si o dovada a problemelor cu care se confrunta economiile de pe continent.

Desi majoritatea vede doar partea buna a deprecierii, pe masura ce euro continua sa piarda teren in fata dolarului, lucrurile incep sa se complice, scrie The New York Times.

Intr-adevar, un euro mai slab aduce beneficii exportatorilor europeni, in conditiile in care produsele devin mult mai competitive. Totodata, avantajeaza tari precum Grecia, Spania si Portugalia, care au deficite comerciale excesive si care se straduiesc sa devina mai competitive pe pietele internationale.

"Nu am auzit pe nimeni care sa se planga de aceasta situatie", a declarat Ralph Wiechers, economist-sef al Federatiei germane de inginerie. Privind lucrurile din alta perspectiva insa, deprecierea puternica a monedei euro are si o serie de efecte negative.

Preturile petrolului si ale altor materii prime exprimate in dolari incep sa creasca, in contextul in care bunurile importate devin mai scumpe atunci cand sunt exprimate in euro. Mai mult, exista un sentiment din ce in ce mai puternic ca declinul mondei comune se traduce prin tendinta la nivel continental de a inregistra rezultate mai slabe in termeni de crestere economica comparativ cu Statele Unite.

"Este vorba mai degraba de o slabiciune a monedei euro, decat de o revenire in forta a dolarului. Intreaga lume urmareste evolutiile de pe piata si exista anumite dubii cu privire la euro", potrivit lui Ulf Schneider, director executiv al companiei germane Fresenius. Euro se tranzactiona ieri pentru 1,3725 dolari, in scadere cu circa 4,5% fata de inceputul anului.