Europa 2020. Noul proiect strategic al UE vorbeste mai mult despre supravietuire decat despre dezvoltare

Autor: Sorin Pâslaru 19.03.2010

Aproape 10 oficiali ai Uniunii Europene si experti in economie au incercat la inceputul acestei saptamani sa explice pentru 75 de jurnalisti din 25 de tari ale UE ce inseamna noua strategie economica a UE pe termen lung - Europa 2020. Insa esecul strategiei anterioara adoptate in 2000 - Agenda Lisabona 2010, care trebuia sa indrepte Uniunea Europeana spre asa-numita economie a cunoasterii - a adus intrebarea "de ce trebuie o noua strategie si cum poate fi justificata in ochii alegatorilor europeni altfel decat ca o noua inventie birocratica a Bruxellesului?". Unul din raspunsuri? "In general nu poti trai fara o strategie."

"Ca background pentru conferinta, va recomand http://en. wikipedia.org/wiki/Lisbon_Strategy despre Strategia de la Lisabona, ambitioasa predecesoare a Europa 2020."

Mesajul trimis jurnalistilor invitati la conferinta "Europa 2020 - Iesirea din criza" este relevant pentru insasi agenda Lisabona si esecul sau.

In tonele de informatii despre Uniunea Europeana si proiectele sale, face lumina tot Wikipedia, adica un site creat prin voluntariat, iar faptul este acceptat fara probleme de European Journalism Centre, o organizatie neguvernamentala finantata in mare parte de UE pentru a familiariza jurnalistii cu problemele si institutiile de la Bruxelles.

Cum sa revina cresterea?

Lovita de puternica criza financiara adusa de peste Ocean, Uniunea Europeana isi pune acum problema nu numai a unei noi strategii, dar preocuparea principala care transpare din discutiile cu oficialii este cum se poate pastra nivelul de trai atins in statele din vestul Europei, in conditiile in care veniturile bugetare scad si deficitele au explodat?

Toti vorbesc, ca si in cazul Agendei Lisabona, despre competitivitate si inovatie ca solutie pentru cresterile de PIB viitoare care sa imbunatateasca sau sa pastreze macar nivelul de trai in viitor la standardele dinainte de 2008.

Dar exemplul cu Wikipedia poate naste o intrebare cruciala: poate fi creata competitivitatea de sus, de la centru, prin programe, conferinte si seminarii sau pana la urma tot firmele si indivizii in cautarea profitului vor fi cei mai creativi si vor rezolva problemele mai eficient decat orice stat sau uniune de state?

"Explozia deficitelor bugetare determinate de criza in 2009 inseamna 20 de ani de consolidare bugetara spulberata. Dar cetatenii Uniunii Europene nu vor accepta reducerea standardelor de viata, asa ca suntem condamnati sa gasim modalitati de crestere economica care sa furnizeze aceste venituri", spune Gert-Jan Koopman, directorul Directiei generale ECFIN (Economie si Finante) din cadrul Comisiei Europene, insarcinat cu elaborarea strategiei Europa 2020.

Cuvintele cheie pentru aceasta strategie, care vor fi probabil mult utilizate de acum incolo de oficialii europeni, sunt: "smart, sustainable and inclusive growth", adica crestere prin inovatie, sustenabila si care sa diminueze saracia.

Sunt cheltuieli in cercetare, dar cu ce folos?

Europa 2020 prevede si o serie de criterii de masurare a atingerii obiectivelor propuse in strategie - 75% din populatia adulta sa fie incadrata in munca, 3% din PIB sa mearga in cercetare-dezvoltare, sa fie reduse emisiile de carbon si de energie cu circa 20%, sa fie diminuat abandonul scolar timpuriu, sa creasca ponderea absolventilor de facultate, sa fie redusa saracia.

Criteriile cantitative sunt insa destul de relative.

Chiar Gert-Jan Koopman recunoaste: "Problema este inovarea si aplicarea sa, nu nivelul cheltuielilor in cercetare-dezvoltare".

Intr-adevar, inclusiv in cazul Romaniei, unde in ultimii ani sunt cheltuite zeci de milioane de euro pentru diverse proiecte de cercetare, sunt foarte rare cazurile de aplicare ale acestora, cea mai mare parte fiind proiecte fanteziste pe care profesorii le fac doar ca sa-si imbunatateasca veniturile lunare.

Oficialii de la Bruxelles sunt insa atat de convinsi ca fara astfel de strategii nu este posibil progresul economiei, ca au curajul sa faca grafice cu evolutii pana in... 2105.

Astfel, Koopman estimeaza ca daca UE nu va introduce o taxa pe carbonul consumat si nu va lua decizii puternice pentru "inverzirea" economica, peste un secol 5% din PIB-ul global va fi "mancat de poluare".

Oricum, cuvantul cheie la Bruxelles ramane "reforma", poate si inca 100 de ani de acum incolo.

Pentru perioada 2009-2020, Koopman prevede ca in cazul aplicarii unor suficiente "reforme structurale", cresterea economica a UE va fi in medie de 2,1%, ceea ce se va traduce printr-o crestere in aceasta perioada de 23% a PIB-ului, adica 1.880 de euro in plus PIB/capita pentru fiecare din cei 500 de milioane de locuitori ai UE.

"Trebuie sa le dai oamenilor ceea ce au nevoie, nu ce vor"

Insa in fata crizei, insasi acest parametru, PIB-ul, este pus in discutie.

"Cred ca este necesar sa terminam cu economia PIB-ului. Este acordata prea multa atentie acestui indicator. Trebuie gasita o alternativa care sa scoata la suprafata valorile non-materiale, prezervarea mediului inconjurator", afirma profesorul polonez Grzegorz Kolodko, fost ministru de finante in doua randuri in Polonia.

Kolodko, unul din artizanii reformei in Polonia dupa 1990, dar ca amortizor al politicilor de reforma soc promovate de Leszcek Balcerowicz, mai spune ca a venit timpul ca firmele si populatia sa nu mai plateasca de exemplu taxe numai in functie de venit, ci si in functie de cat polueaza.

Viziunea sa este destul de dura, inclusiv la adresa presei: "Oamenii nu gandesc pe termen lung; trebuie sa le dai oamenilor ceea ce au nevoie, nu ceea ce vor".

Dar ce spune Ann Mettler, director executiv al Consiliului de la Lisabona pentru competitivitate economica si coeziune sociala, adica institutia care a urmarit ca statele UE sa indeplineasca angajamentele luate in 2000?

"Problema a fost ca programul nu a fost urmarit. A fost o inconsistenta intre politici si buget. UE vorbeste despre inovatie, dar jumatate din buget merge in agricultura", a spus Mettler.

In cazul Europa 2020, oficialii UE spun ca fiecare tara va raporta progresele facute si ca va fi "o guvernanta" mult mai buna a programului.

Wolfgang Munchau, unul din comentatorii de top ai Financial Times:

Oficialii din Romania nu sunt interesati sa comunice cu noi

Wolfgang Munchau, unul din comentatorii de top ai Financial Times, specialist pe zona euro, spune ca nu a fost niciodata invitat la discutii de oficiali ai Bancii Nationale Romane sau ai Guvernului roman, cu toate ca oficialii altor state din Europa de Est ca Polonia, Cehia sau Ungaria il invita regulat sa discute despre euro sau despre tendintele economice din Europa.

"Cel mai des avem contacte cu oficialii de la Banca Nationala a Poloniei. Discutiile sunt legate de tendintele economice. Ei vor sa stie, sa inteleaga ce se petrece in zona euro", explica Munchau.

Munchau s-a remarcat in 2009 prin faptul ca a propus ca tarile din Europa de Est slabite de criza financiara sa preia cat mai repede euro pentru a-si pune economiile la adapost. Mai este corect acest indemn acum, cand situatia Greciei poate arata ca intrarea in zona euro a unei economii insuficient de pregatita creeaza dezechilibre pe termen lung?

"Si acum cred acelasi lucru. Romania si Grecia, spre exemplu, sunt diferite. Romania are industrie, este angrenata in schimburile economice europene. Decizia este doar la Romania de a intra in zona euro, iar tinta 2015 este fezabila. Sigur, poate fi o oarecare nervozitate acum in tarile mari, dupa situatia din Grecia, dar nimeni nu va putea impiedica parcursul catre euro daca criteriile sunt indeplinite", crede Munchau.

De ce are nevoie acum Romania, o economie mica de la periferia Europei, care reprezinta sub 1% din economia zonei euro, sa treaca la euro, desi acum 100 de ani, sa spunem, adoptarea unei monede nationale pentru un stat mic unde circulau doar monede straine era o problema de suveranitate?

"Sigur, se poate pune aceasta problema, dar euro nu este o moneda straina, este o parte a tratatului de aderare la UE.

Anglia si Danemarca, spre exemplu, au ales sa ramana in afara zonei euro. Este insa foarte greu sa fie obtinuta convergenta avand fiecare tara moneda proprie."

Munchau crede ca mult, mult mai importante decat criteriile de convergenta de la Maastricht (legate de nivelul inflatiei, al dobanzilor, al datoriei publice si a deficitului bugetar) sunt situatia pietei muncii si a sectorului financiar.

"Flexibilitatea pietei muncii este vitala pentru a intra in zona euro. Adoptarea euro va oferi protectie Romaniei prin dobanzile reduse la credite, dar cere o acceptare a pierderii controlului economiei. Odata intrata in zona euro, economia va trebui sa se adapteze exclusiv prin ajustari ale salariilor, de aceea piata muncii trebuie sa fie foarte flexibila", a explicat analistul de la Financial Times.

Munchau crede ca Romania ar trebui sa-si faca din intrarea in zona euro o prioritate, iar pentru asta nu trebuie sa se concentreze pe deficite, ci pe reforma pietei muncii si a pietelor financiare.

Q&A cu Wolfgang Munchau

Care ar trebui sa fie tarile pe care sa se bazeze Romania in Uniunea Europeana?

"Franta si Germania cred ca sunt cele mai apropiate de interesele Romaniei."

In ce sa investeasca Romania?

In educatie si tehnologie.

Cat de aproape a fost sistemul financiar global de colaps in septembrie 2008, dupa caderea Lehman Brothers?

"Atat", spune Munchau, tinand degetul mare la un centimetru departare de aratator. "Daca mai dura o saptamana haosul, sistemul bancar intra in colaps."

Ce insemna asta?

"Adica bancile nu ar mai fi facut plati."

Dar cum se poate comenta faptul ca bancile critica, prin economistii lor, deficitele bugetare ale statelor care le-au salvat de la faliment prin injectii de sute de miliarde de euro, de dolari sau de lire sterline?

"N-am ce sa explic. Este absurd. Salariile lor sunt platite practic chiar de statele despre care spun ca au acum probleme cu deficitele bugetare."

Ce prevedea Strategia de la Lisabona

De ce a cazut

Ce prevede Europa 2020

- inovare

- educatie

- societatea digitala

- grija pentru climat

- competitivitate industriala

- flexibilitatea pietei muncii

- reducerea saraciei

75% din populatia adulta sa fie incadrata in munca, 3% din PIB sa mearga in cercetare-dezvoltare, sa fie reduse emisiile de carbon si de energie cu circa 20%, sa fie diminuat abandonul scolar timpuriu, sa creasca ponderea absolventilor de facultate, sa fie redusa saracia.

"Cresterea trebuie sa vina din zona rurala In Romania"

Gert-Jan Koopman, directorul Directiei generale ECFIN (Economie si Finante) din cadrul Comisiei Europene, afirma ca pentru Romania noua strategie Europa 2020 va avea cu totul alt impact decat vechea strategie a UE pe termen lung, Economia cunoasterii - Agenda Lisabona.

"Romania este acum membra cu drepturi depline a UE, va trebui sa indeplineasca un parcurs in cadrul acestei agende a UE pe termen lung." Dar nu sunt diferente prea mari intre economia romaneasca, rurala, arhaica pentru aproape jumatate din populatie, si cea a tarilor din Europa de Vest, mult mai avansate, pentru a putea avea un scop comun, cu tinte comune?

"Nu, dimpotriva, potentialul de crestere este mai ridicat in cazul Romaniei. Ideea este de a merge catre productia cu valoare adaugata inalta, spatiul rural poate fi o sursa de crestere in acest caz", a explicat oficialul european.