Viitorul marilor economii este cenusiu din cauza datoriilor mari acumulate in timpul crizei

Criza economica mondiala a lasat "cicatrici adanci" asupra balantelor fiscale ale celor mai dezvoltate economii din lume, care ar trebui sa ia in considerare reducerea cheltuielilor bugetare incepand cu anul viitor, a declarat John Lipsky, director adjunct al Fondului Monetar International (FMI), citat de The New York Times.

El a oferit o prognoza pesimista privind cele mai bogate natiuni din lume, care se confrunta cu cel mai ridicat grad de indatorare de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Lipsky a precizat ca, in medie, datoria publica raportata la Produsul Intern Brut (PIB) din economiile avansate este asteptata sa atinga anul acesta nivelul inregistrat in 1950. Chiar daca masurile de stimulare economica vor fi retrase in urmatorii ani, acest nivel este estimat sa se ridice la 110% pana la finalul lui 2014, fata de doar 75% la sfarsitul anului 2007.

Intr-adevar, se preconizeaza ca pana in 2014 indicatorul ar putea atinge sau chiar depasi 100% in cazul tuturor tarilor G7 (grupul celor mai industrializate sapte state din lume), cu exceptia Canadei si a Germaniei.

In cazul Statelor Unite, "un grad mai mare de economisire la nivelul statului va fi necesar pentru a asigura sustenabilitatea fiscala pe termen lung", potrivit lui Lipsky. "Rezolvarea provocarilor fiscale este o prioritate in orizontul apropiat de timp, in conditiile in care temerile privind sustenabilitatea fiscala ar putea submina increderea in revenirea economica", a spus Lipsky.

Mentinerea datoriei publice la nivelul actual sau chiar mai mare ar putea reduce potentialul de crestere economica al economiilor dezvoltate cu circa jumatate de procent comparativ cu prognozele anuntate inainte de izbucnirea crizei.

Pentru a aduce gradul de indatorare publica la nivelurile de dinainte de criza pana in 2030 este necesar ca aceste tari sa aduca deficitul structural de la circa 4% in 2010 la un excedent de 4% in 2020, in viziunea directorului adjunct al Fondului Monetar International.

Institutia estimeaza ca masurile de stimulare economica reprezinta doar 1,5% din PIB, insa statele dezvoltate vor fi nevoite sa faca demersuri pentru echilibrarea finantelor publice, cum ar fi modificarea programelor de sanatate si de pensii, majorarea veniturilor din impozite, dar si alte eforturi in directia reducerii cheltuielilor bugetare, potrivit lui Lipsky

Politica fiscala ar putea fi unul dintre subiectele fierbinti ale summitului G20 din iunie, organizat la Toronto.