Cum a ajuns Grecia la „terapie intensiva” din cauza deficitului imens

Daca pana in 2007 Grecia inregistra rate de crestere economica mult peste media zonei euro, odata cu izbucnirea crizei statul sud-mediteranean a ajuns pe buza prapastiei. Desi are a 13-a economie ca marime din Uniunea Europeana, Grecia are totodata de achitat factura uneia dintre cele mai mari datorii publice de pe continent ca pondere in PIB, de aproape 300 mld. euro, adica 125% din Produsul Intern Brut (PIB).

Cum s-a ajuns in aceasta situatie?

Problemele Greciei par a data de mult timp, insa au iesit la suprafata abia in luna octombrie, cand noul guvern instalat la Atena a anuntat ca deficitul bugetar pe 2009 va ajunge la 12,7% din PIB, adica mult peste estimarile fostului Cabinet. Aceste declaratii au declansat reactii in lant, agentiile de evaluare financiara punand sub semnul intrebarii credibilitatea statului. Spre exemplu, agentia Fitch a revizuit in scadere ratingul Greciei pentru creditele pe termen lung acordate atat in valuta, cat si in euro de la A- la BBB+, in timp ce Standard & Poor's a anuntat ca ar putea reduce ratingul BBB+ al Greciei pana la sfarsitul lunii martie, acelasi semnal fiind transmis si de Moody's. S&P a fost insa convinsa de masurile adoptate de Atena si a ridicat perspectiva negativa ce plana aupra ratingului.

Scandal cu date false

Atentia este indreptata asupra Greciei si acest lucru nu doar din cauza problemelor privind finantele publice, ci si din cauza scandalurilor in care statul elen este implicat. La inceputul anului, autoritatile de la Bruxelles au acuzat Grecia ca a falsificat datele privind situatia fiscala in ultimii ani, atat in ceea ce priveste deficitul bugetar, cat si datoria publica.

Inainte insa ca apele sa se calmeze, a iesit la iveala faptul ca Grecia utiliza derivate financiare pentru a ascunde valoarea reala a deficitului bugetar. Astfel, la scurt timp dupa ce a aderat la zona euro, Grecia ar fi apelat la banca americana de investitii Goldman Sachs pentru a obtine 1 mld. dolari printr-un swap al unei datorii de 10 mld. dolari.

Pentru a calma spiritele, dar si pentru a gasi resurse viabile cu care sa-si refinanteze datoriile, guvernul de la Atena a anuntat in repetate randuri masuri de austeritate, care au declansat proteste sociale puternice, atat in cazul angajatilor din sectorul public, cat si in cazul celor din mediul privat.

Setul de masuri anuntat la inceputul lunii martie, in valoare de 4,8 miliarde de euro, reprezinta al doilea pas pe care grecii il fac in directia consolidarii fiscale, in conditiile in care pe 15 ianuarie guvernul elen a prezentat Comisiei Europene spre aprobare un plan de reducere a deficitului bugetar de la 12,7% in 2009 la 8,7% anul acesta.

Masuri dure pentru echilibrarea gaurii bugetare

Primul pachet de masuri de austeritate include interzicerea bonusurilor acordate de bancile de stat si impozitarea cu 90% a bonusurilor primite de bancherii ce lucreaza in sectorul privat.

Premierul George Papandreou a promis, de asemenea, introducerea unui impozit pe castigul de capital si a declarat razboi coruptiei si evaziunii fiscale.

In a doua faza, s-a hotarat reducerea salariilor din sistemul de stat cu 12%, majorarea TVA de la 19 la 21 de procente, diminuarea primelor primite de angajatii sectorului de stat, dar si a doua majorare a accizelor la tutun si alcool.

In contextul in care problemele Greciei provin chiar din structura de baza a economiei, aceasta fiind printre cele mai inchise de pe continentul european, cu unul dintre cele mai reduse niveluri ale investitiilor straine directe per capita din Europa, masurile anuntate de guvernul de la Atena ar putea avea efecte doar intr-un orizont scurt de timp.

Circa trei sferturi din economia Greciei sunt orientate catre sectorul de servicii, potrivit estimarilor pe 2008 ale Index Mundi.

UE vrea sa ajute, dar nu spune cum

In ultima perioada, liderii europeni au adus tot mai des in discutie modul in care Grecia poate fi ajutata, astfel incat problemele statului sud-mediteranean sa nu se rasfranga asupra intregii zone euro. Desi nu s-a ajuns inca la o concluzie concreta cu privire la modul in care Grecia va fi sprijinita, de curand a aparut si varianta FMI, una de care Europa nici nu vroia sa auda pana acum. Pe fondul acestor discutii, s-a vehiculat chiar ideea infiintarii unui fond monetar european, care sa supravegheze disciplina fiscala din zona euro si sa impuna penalitati drastice asupra statelor care nu respecta limitele impuse prin Tratatul de la Maastricht.

Criza fiscala prin care trece Grecia a determinat o depreciere a euro de la inceputul anului, situatie care s-a dovedit a fi un sprijin nesperat pentru exportatorii europeni. Privind altfel lucrurile insa, principalul inconvenient este faptul ca o moneda mai slaba sporeste riscurile inflationiste intrucat majoreaza costul importurilor atat pentru companii, cat si pentru consumatorii finali. Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a afirmat ca presiunile inflationiste din zona euro sunt inca incipiente si ca nu intrevede un pericol in acest sens pe fondul deprecierii monedei euro.

Avem mai multi miliardari decat grecii

Cei mai bogati greci au, in majoritatea cazurilor, afaceri in sectorul naval, industrial, dar si de telecomunicatii, insa numai doi dintre acestia sunt miliardari in dolari, spre deosebire de Romania, care are trei miliardari - Dinu Patriciu, Ioan Niculae si Ion Tiriac. Potrivit topului pe 2010 intocmit de revista Forbes, grecul Spiros Latsis si familia sa au o avere estimata la 5,3 mld. dolari (3,9 mld. euro). Printre companiile in cadrul carora miliardarul grec detine participatii semnificative se numara banca EFG, prezenta si in Romania prin intermediul Bancpost, dar si Hellenic Petroleum, cea mai importanta companie de rafinare a petrolului din Grecia. Tatal sau, de la care a mostenit averea, a fost un armator elen foarte respectat, din generatia legendarilor Aristotel Onassis si Stavros Niarhos. Fiul acestuia din urma, Phillip Niarhos, este celalat miliardar elen, care detine circa 2 mld. dolari (1,5 mld. euro), conform Forbes. Se ocupa cu afaceri in domeniul navigatiei si al artei. In ierarhia celor mai bogati greci urmeaza familiile Canalleopoulos si Papalexopoulos, cu o avere cumulata de 607 mil. euro (830 mil. dolari) si afaceri in industria cimentului, si Vardis Vardinogiannis, care detine 560 mil. euro (770 mil. dolari) si activitati in sectorul petrolier, naval si in industria media, potrivit FinancialMirror.com. Andreea Neferu