Bataie pe obligatiunile tarilor est-europene

Guvernele din Europa Centrala si de Est se intrec in emisiuni de obligatiuni, iar investitorii se inghesuie sa le achizitioneze, in conditiile in care regiunea pare a fi avantajata de reticenta acestora cu privire la situatia Greciei si, in fapt, a intregii zone euro, potrivit analistilor de la RBC Capital, BNP Paribas si Société Générale, citati de Bloomberg.

Guverne, de la cel polonez la cel roman, "incearca sa emita cat mai multe titluri in prima jumatate a anului intrucat conditiile sunt favorabile", a declarat Bartosz Pawlowski, strateg in cadrul BNP Paribas, cea mai mare banca franceza. "Statele din Europa Centrala si de Est au fost in mod clar beneficiarii (situatiei din Grecia - n.r.) si incearca sa profite de acest moment", spune strategul.

Problemele declansate de situatia Greciei si incertitudinile care planeaza asupra modului in care acestea vor fi rezolvate redirectioneaza investitorii catre estul Europei, a declarat si Nigel Rendell, economist in cadrul RBC Capital Markets.

Atentia investitorilor este indreptata in prezent catre datoria si deficitul public, astfel ca statele emergente din Europa sunt rasplatite acum pentru implementarea celor mai severe masuri de austeritate din Uniunea Europeana, menite sa echilibreze finantele publice.

Datoria publica medie din zona euro, raportata la Produsul Intern Brut (PIB), se va situa in jurul valorii de 84% anul acesta, in timp ce in Europa Centrala si de Est, doar Ungaria va depasi limita de 60%, potrivit estimarilor Comisiei Europene. Totodata, in medie, deficitul bugetar din zona euro va fi de circa 6,9% in 2010, in timp ce Ungaria, Romania si Cehia vor avea gauri bugetare mult mai mici.

Si costurile de finantare pentru aceste state au scazut. Spre exemplu, obligatiunile ungare cu scadenta la zece ani purtau la finalul saptamanii trecute o prima de risc de 1,73% peste echivalentele germane, in scadere de la 2,02% la sfarsitul anului trecut. Totodata, Polonia a reusit ieri sa vanda obligatiuni in valoare de 1,25 mld. euro, la un randament extrem de scazut, de 3,852%.