Antreprenorul nu trebuie sa dispere, ci sa invete din esecuri, spune seful ING

"Nu trebuie exagerat ca nu se da drumul la credite, pentru ca daca a ramas ceva solid intr-o companie, banca nu o executa si nici n-o sugruma, dar daca e doar ceva mentinut artificial si fara viitor, mai bine sugrumi si se reporneste de la zero", afirma Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank.

El spune ca in continuare adevarata problema a supravietuirii este la IMM-uri si la companiile locale mai mari care nu au avut timp sa se consolideze pana cand a lovit criza si au de suferit corectii masive.

"Antreprenorul roman nu trebuie sa dispere, ci sa invete ca poate avea succes si dupa un esec, ca un esec te intareste. Are la dispozitie mai multi bani de la UE, a castigat experienta pentru o gestiune mai buna a resurselor financiare, a invatat sa ia lucrurile mai domol."

Totusi, bancherul spune ca fondurile UE nu trebuie privite ca un panaceu pentru economie. "Capacitatea de absorbtie a banilor UE nu este un proces de comanda, depinde de cum se misca economia."

Prognoza ING de crestere economica pozitiva pentru anul acesta (1,9% din PIB) se bazeaza in primul rand pe proiectiile privind companiile mari.

"Economia Romaniei este bazata pe companiile mari, nu avem acea masa a IMM-urilor care dau constanta. Ne uitam la Dacia, Sidex, Petrom si la toate vedem cresteri. Probabil ca si agricultura o sa creasca si in a doua parte a anului isi mai revine si consumul pe undeva."

Pe de alta parte, Negritoiu crede ca o perspectiva optimista asupra economiei este ingreunata de "cateva distorsiuni majore" care se ascund sub actualul "calm aparent" de pe piete. "Mergem la intamplare, sistemul nu este gestionat activ, cu niste parghii care sa-ti dea confortul atingerii obiectivelor."

De asemenea, el atentioneaza ca Romania nu poate conta prea mult pe economiile din Vest pentru absorbtia unor exporturi mai mari.

"Problema datoriilor publice se muta in lant. A fost Grecia, urmeaza Portugalia, Spania si Marea Britanie, despre care se spune ca este cea mai expusa si ar putea avea nevoie de FMI. In urmatorii cinci ani adevarata crestere va fi in economiile emergente."

Negritoiu nu vede insa amenintari deosebite la orizont. "Bugetul de stat a iesit din zona de criza si cred ca suntem pe calea cea buna cu limitarea cheltuielilor. Romania nu va avea probleme sa se finanteze pentru ca statul nu a facut cine stie ce injectii de capital in economie." Ca atare, nu crede ca vor fi dificultati in rambursarea imprumutului de la FMI - pe care il considera "sansa Romaniei" in traversarea crizei - desi spune ca "este mai sustenabil sa poti sa te opresti din tragerea de bani de la Fond, care in fapt este un «pompier«".

Cu experienta reformelor din anii '90, cand a fos ministru si consilier prezidential, Negritoiu spune ca ajustarile din sectorul public sunt grele si de durata.

"Depinde si la ce ne raportam cand vorbim despre costuri sociale. Ne raportam la anii trecuti cand traiam pe datorie? Sigur ca trebuie mai intai sa ne privam de o seama de lucruri, nu poti sa treci printr-o transformare fara privatiuni."

El spunea inca din toamna lui 2008 ca bancherii ar trebui sa se obisnuiasca sa mearga si la restaurante mai putin scumpe si sa o lase mai moale cu motocicletele si masinile de lux pentru ca piata avea sa cada.

Vorbind despre piata bancara in 2010, Negritoiu o vede "destul de plata" si fara perspective de imbunatatire substantiala a rezultatelor.

"S-ar putea ca rezultatele pe 2010 sa nu fie mai bune pentru banci decat in 2009. Nu vad o revenire a veniturilor per ansamblu, chiar daca riscul este mai controlabil si provizioanele nu vor mai fi la acelasi nivel. Nici macar in anii ce vin nu se vor repeta profiturile pietei din 2008."

Pe piata monetara si valutara volatilitatea crescuta din 2009 este pe cale de disparitie, crede bancherul. "BNR nu se mai confrunta cu spectrul deprecierii leului si s-a relaxat. Face ce trebuia sa faca din 2009. Poate nu era rau sa fi lasat atunci leul sa se deprecieze, dar i-a fost frica pentru ca nu stia unde s-ar fi oprit."

El sustine ca scaderea dobanzii de politica monetara nu duce automat in jos dobanda la credite, pentru ca bancherii se lovesc de mai vechea problema a "rupturii de maturitate": trebuie sa finantam credite ipotecare cu resurse pe termen scurt.

"In continuare nu avem preturi pentru bani dincolo de o luna si nu pot sa finantez credite ipotecare in lei din resurse overnight. Problema este cum transform depunerile dintr-un cont de economii intr-un credit pe 3 sau 15 ani. De aici provine spread-ul foarte mare, pentru ca in materie de pasive totul este pe termen scurt si volatil, in timp ce creditarea este pe termen mediu si lung."

Negritoiu spune ca s-a dus vremea in care fluxurile de bani veneau constant catre banci, iar riscul de lichiditate cere mai multa atentie decat inainte de criza.

Pe de alta parte, "mai nimeni nu cumpara credite in lei". "Oamenii se uita la stabilitatea dobanzii la euro, pe cand la lei e alta volatilitate, piata locala se conduce mult mai greu, e expusa si la factori de risc. E imposibil sa reduci ponderea creditului in euro de la 60% la 10%. Asa ca bancii nu-i ramane decat sa ia pasive in lei si sa le transforme in active in euro, pentru ca sunt mai ieftine si asa introduce un alt set de riscuri pe langa cel de lichiditate si de ruptura a maturitatilor."