De la cine poate strange statul 1 mld. € de pe Bursa?

Proiectul Guvernului de a atrage peste un miliard de euro pentru un fond administrat de Ministerul Economiei, prin vanzarea pe Bursa a unor participatii minoritare din portofoliul ministerului, ar putea transforma in urmatorii ani Bursa de la Bucuresti intr-una dintre cele mai atractive din regiune, in conditiile in care pe lista de participatii pe care statul vrea sa le vanda se regasesc actiuni in companii importante precum Petrom, Transgaz, Romgaz sau distribuitorii de gaze GDF Suez Energy si E.ON Gaz Distributie.

Una dintre intrebarile care apar in acest caz este insa daca piata de capital locala are destula forta pentru a atrage investitori pentru toate aceste oferte, de la care sa stranga peste un mld. euro.

"Eu cred ca proiectul e realizabil. Asteptarile ar trebui sa fie altele decat in 2007, cum si valoarea companiilor ar fi alta decat cand s-au listat Transelectrica si Transgaz, insa merita incercat. Eu sunt convins ca se pot constitui sindicate de intermediere din banci, care sa aduca investitori straini pentru aceste oferte", crede Nicolae Ghergus, directorul general al firmei de brokeraj Confident Invest.

Spre deosebire de perioada 2006-2007, cand o listare a unei companii mari pe Bursa ar fi fost greu de realizat fara participarea semnificativa a fondurilor de investitii straine, acum Guvernul se poate baza pe o sustinere semnificativa si din partea investitorilor locali.

Fondul Proprietatea are peste 500 milioane de euro de cheltuit

Principalul investitor in cadrul unor viitoare oferte de vanzare secundare sau primare derulate de Ministerul Economiei ar putea fi Fondul Proprietatea, care dispune in prezent de lichiditati in valoare de peste 500 mil. euro din dividendele incasate in ultimii ani si din exiturile din companii precum CEZ Distributie, CEZ Vanzare sau Centrofarm Bucuresti.

Pe de alta parte, politica de investitii a Fondului, care va fi administrata de americanii de la Franklin Templeton, are multe limitari impuse de stat, astfel ca Fondul nu va putea, de exemplu, sa vanda participatii importante din portofoliu, fara acordul actionarilor, insa va putea sa si le mareasca.

Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) sunt si ele intr-o pozitie financiara buna, care le-ar permite sa cumpere actiuni in cadrul unor oferte ale companiilor de stat.

SIF-urile aveau la finele lunii martie lichiditati de peste 140 mil. euro plasate in depozite bancare si titluri de stat. Sefii celor cinci SIF-uri sustin ca incearca sa schimbe strategia acestora si sa reduca dependenta fata de banci, astfel ca SIF-urile ar putea de exemplu sa-si vanda din participatiile bancare, cum au facut in ultima perioada la BRD, pentru a face rost de lichiditati pentru alte investitii.

Nu in ultimul rand, fondurile de pensii, care dispun de intrari de capital tot mai mari, ar putea gasi in viitoarele oferte de actiuni de stat o alternativa de plasament la oferta actuala de pe Bursa, care este inca destul de saraca.