Exclusiv ZF - Bancile elene redeschid lupta pe dobanzi pentru banii clientilor. Mai multe banci straine au primit instructiuni sa-si limiteze expunerile pe bancile elene la Bucuresti

Problemele Greciei au zdruncinat din nou increderea pe piata interbancara, iar dealerii locali au primit instructiuni de la centralele bancilor-mama din strainatate sa reduca expunerea fata de subsidiarele din Romania ale grecilor. Aceasta a complicat situatia, bancile fiind nevoite sa mearga mai agresiv catre clienti.

In timp ce majoritatea bancilor au redus dobanzile la depozite la 7% pe an la lei, respectiv sub 3% pe an la euro, grecii vin acum cu oferte de 8% pe an sau chiar mai mari la lei, respectiv 4% pe an la euro. Miscarea vine in contrapunere cu tendinta generala de scadere a dobanzilor, imprimata de deciziile BNR de relaxare a politicii monetare si imbunatatirea perceptiei de risc a investitorilor straini, care a ieftinit finantarile in valuta.

Bancile cu actionariat elen au credite acordate mai mari decat depozitele atrase, dezechilibrul fiind marcant pe componenta in valuta. Daca in anii de boom ai creditarii actionarii presau subsidiarele locale sa isi majoreze cota de piata, asigurandu-le fonduri ieftine in valuta, acum situatia s-a schimbat radical. Astfel, bancile locale sunt nevoite sa gaseasca surse alternative pentru a refinanta portofoliile de credite acordate in trecut.

Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, spune ca a observat aceasta miscare de crestere a dobanzilor in ultimele zile, inclusiv pe piata interbancara, dar subliniaza ca bancile cu actionariat elen nu au probleme din punctul de vedere al capitalizarii. In timp ce dobanzile pe piata interbancara sunt la lei de 3% pana la 6,3% pe an in functie de scadenta plasamentului, bancile elene platesc cu cateva puncte de baza (fractiuni dintr-un punct procentual) mai mult.

Totodata, Cinteza spune ca grupurile elene nu au retras fonduri din Romania, nivelul expunerii fiind in prezent exact la nivelul din martie 2009.

Si sefii bancilor cu actionariat elen spun ca nu au probleme cu lichiditatile, desi reorientarea spre finantare locala a fost o preocupare in ultimii ani.

"Inca de la inceputul anului 2008, cand criza nu se facea simtita in aceasta parte a lumii, noi am avut instructiuni de la banca-mama sa ne asiguram independenta in ceea ce priveste sursele de finantare, adica sa avem un raport depozite-credite supraunitar. In acest an avem drept tinta sa ne majoram volumul de credite cu doua cifre si trebuie sa cresterm si volumul depozitelor pentru a ne asigura resursele necesare", comenteaza Mihai Bogza, presedintele Bancpost, parte a grupului EFG Eurobank.

Bancpost vinde acum depozite promotionale cu dobanzi de 4,5% pe an la euro, respectiv 8,75% pe an la lei. Bogza spune ca atragerea de depozite pe segmentul de retail este preferata, intrucat acestea sunt mai stabile, iar clientii cu depuneri mari primesc dobanzi mai bune, din ratiuni de eficienta.

Banca Romaneasca, filiala locala a National Bank of Greece, plateste o dobanda de 8,3% pe an la depozite promotionale, dupa ce a operat o taiere de aproape un punct procentual saptamana aceasta.

"Dobanzile sunt monitorizate permanent si ajustate periodic si gradual in functie de evolutia dobanzilor pe piata. In ceea ce priveste sursele de finantare ale bancii, dorim sa precizam ca nu avem instructiuni de la NBG in legatura cu asigurarea finantarii in mare masura pe plan local, politica de «pricing» (stabilire a dobanzilor, n. red.) avand in vedere mentinerea unei baze de clienti stabile", afirma reprezentantii de la Banca Romaneasca. Ei precizeaza ca banca are deschisa o linie de finantare de la grup pe care o poate accesa oricand.

"Este pur si simplu o intarziere in actualizarea dobanzilor. Nu are nicio legatura cu situatia din Grecia, noi primim in continuare finantare", spune Sergiu Manea, directorul general al ATE Bank, un jucator de talie mica pe plan local, care ofera dobanzi de 4% pe an la euro si 8,75% pe an la lei. Dobanzi similare plateste si Alpha Bank, la un depozit promotional pe 84 de zile.

Reprezentantii Alpha Bank si ai Piraeus Bank nu au comentat aceste informatii pana la inchiderea editiei.

Potrivit unor informatii din piata, guvernatorul BNR Mugur Isarescu i-a avertizat pe trezorierii locali, in cadrul unei intalniri organizate saptamana trecuta, sa nu reduca limitele de tranzactionare cu bancile cu actionariat elen.

Si Nicolae Cinteza, care analizeaza de mai bine de un deceniu situatia bancilor, critica in termeni duri reactia unor banci locale, care au redus limitele de tranzactionare, dupa ce agentiile de rating au taiat in saptamanile trecute calificativele acordate grupurilor elene.

"Taierea limitelor a inceput cu circa o saptamana in urma. Dealerii o luasera razna din nou, ca in toamna lui 2008, cand lipsa de incredere era sa ne darame. S-au trezit peste noapte ca au primit dispozitii sa nu mai ia expunere pe greci. I-am intrebat daca au motive si au zis ca nu, singura explicatie e dispozitia de la banca-mama. Dar ea nu cunoaste piata romaneasca", spune Cinteza. Seful Supravegherii da exemplul unei trezorerii care a taiat complet limitele de tranzactionare cu subsidiara unui grup grec, desi aceasta are pe plan local o solvabilitate de 24%. "Am discutat cu ei si au revenit."

Un trezorier care a participat la intalnirea de saptamana trecuta cu guvernatorul spune ca una dintre concluzii a fost ca BNR nu va ezita sa sustina cu lichiditati bancile cu actionariat elen, daca acestea nu vor reusi sa atraga fonduri din alte surse si cu conditia sa aiba o capitalizare buna. In paralel, BNR lasa lei in exces pe piata, astfel incat sa nu fie o problema pentru nicio banca sa gaseasca finantare.

"Exista o cerinta de la grup sa fim mai atenti. A fost o reanalizare a limitelor cu bancile grecesti la nivel de grup. Noi am mentinut limitele sau le-am redus cu pana la 20%, insa in piata au fost luate si masuri mai apasate", a admis trezorierul.

Oricum, bancherii sunt acum reticenti sa se bazeze intr-o masura prea mare pe fondurile imprumutate pe piata interbancara, avand proaspat in memorie episodul din toamna anului 2008, cand lichiditatea s-a evaporat brusc, iar dobanzile au explodat.

Dealerii spun ca bancile cu actionariat elen ar putea inclusiv sa atraga lei pe plan local, pe care ii schimba ulterior in euro, prin tranzactii valutare (swap) fie cu alte banci locale, fie cu strainii. Valuta astfel obtinuta poate fi utilizata pentru acoperirea deficitului din bilantul local sau chiar trimisa catre banca-mama. Aceasta varianta asigura un cost mai redus al finantarii decat daca grupurile elene s-ar imprumuta direct pe pietele internationale, unde sunt nevoite sa plateasca prime de sase-sapte puncte procentuale peste Euribor, din cauza perceptiei de risc puternic deteriorata.