Creditele cu dobanda promotionala, o bomba care inca ticaie

Bancherii au dat in anii de boom al creditarii finantari ipotecare cu dobanzi promotionale - fixate la niveluri mici doar pentru o perioada scurta, dupa care devin variabile - de 7 mld. lei (circa 2 mld. euro, la cursul de atunci).

Acest artificiu de marketing se intoarce insa acum impotriva bancherilor: pe masura ce dobanzile se reseteaza rata lunara creste, dar cum clientii sunt deja sub presiune, multi ajung restantieri. Care ar putea fi impactul? Experti din BNR calculeaza ca bancile ar putea fi nevoite sa faca provizioane suplimentare de 85 mil. lei (aproape 21 mil. euro). Suma nu este covarsitoare, avand in vedere ca bancile au deja facute provizioane de 4 mld. euro, iar soldul creste in fiecare luna cu zeci sau sute de milioane de euro. Spre exemplu, la un credit ipotecar de 40.000 de euro, rambursabil in 30 de ani, rata lunara era de 275 de euro, la o dobanda de 5,75% pe an. Daca dobanda urca la 7% pe an, rata ajunge 310 euro, sau 337 de euro la o dobanda de 8% pe an.

Creditele cu dobanda promotionala au fost cele care au impins spre colaps piata imobiliara americana, unde multi clienti cu venituri modeste au fost impinsi de brokeri si ajutati de banci sa cumpere case pe care de fapt nu si le permiteau.

Creditele cu dobanda promotionala au luat amploare in anul 2008 cand bancherii se grabeau sa castige cota de piata, ponderea creditelor ipotecare cu clauze promotionale in total credite nou acordate populatiei ajungand la peste 50%, potrivit raportului de stabilitate al BNR pe 2009. Anul trecut procentul a coborat la 30%. Bancile nu au riscat sa inghete nivelul dobanzii pe o perioada mai lunga de cinci ani. Ca volum, creditele promotionale reprezinta aproximativ 30% din stocul total al creditelor ipotecare acordate populatiei, care se apropie de 6 miliarde de euro.

Perioada de gratie pentru unele din aceste credite deja a inceput sa expire, astfel ca o sa apara sau deja au aparut in sistem debitori al caror serviciu al datoriei cel mai probabil va creste.

BNR avertiza inca de anul trecut ca daca venitul disponibil al acestor debitori nu va putea acomoda cresterea serviciului datoriei dupa perioada promotionala, atunci rata restantelor se va majora.

"La limita, daca am considera ca dupa perioada promotionala aceste credite se vor comporta precum celelalte, atunci cerinta suplimentara pentru acoperirea pierderii asteptate ar fi de 85 de milioane de lei", au explicat surse din banca centrala.

Valoarea se calculeaza luand in considerare rata neperformantei la creditele ipotecare din prezent de 2,7%, volumul creditelor promotionale de 7 miliarde de lei si un coeficient de 0,45, reprezentand pierderea efectiva suferita de banca dupa valorificarea garantiilor detinute.

"Bancile pot sa apeleze la solutia restructurarii acestor credite, pentru ca debitorii sa poata plati si dupa finalul promotiei", mai spun sursele citate.

Bancherii spun ca deja au avut clienti care s-au confruntat cu astfel de situatii.

"Dobanzile promotionala se situau undeva intre 5 si 7% pe an. Resetarea dobanzilor a inceput prin 2008, dar la BRD nu am avut probleme cu clientii pentru ca ii anuntam din start ce urmeaza. La noi dobanda initiala era undeva peste 5% pe an si ulterior se recalcula la o marja de 2,2% peste Euribor (situat la 4,8%-5% pe an in 2008 - n. red.)", a explicat Lucian Cojocaru, directorul departamentului comercial al retelei BRD.

Pe piata au aparut insa si scandaluri pentru ca la anumite banci dobanda recalculata ajungea sa fie dubla fata de cea initiala.

Gabriela Nistor, director executiv retail banking Banca Transilvania, spune ca banca a avut mai multe oferte de credite cu dobanzi promotionala, situate in jurul a 6,5%-7,5% pe an la euro.

"La recalculare nu au fost probleme in mod deosebit cu clientii pentru ca acestia stiau ce presupune un astfel de credit".

Date recente ale BNR arata insa ca portofoliile de credite in franci elvetieni - o alternativa foarte populara pentru finantarile imobiliare in 2007 si 2008 - se deterioreaza rapid.

Restantele la creditele contractate de populatie in alte monede decat leul, euro sau dolarul - categorie in care intra finantarile in franci elvetieni- au explodat la inceputul acestui an. Doar in ianuarie soldul s-a dublat, ajungand la 250 mil. lei (aproape 61 mil. euro), potrivit datelor BNR.

Bancile au folosit o asemenea solutie de finantare si pentru a genera un grad de indatorare mai mare pentru clienti. In februarie, soldul a mai urcat cu inca 16%, pana la 291 de milioane de lei (71 de milioane de euro).

Majoritatea creditelor cu dobanda fixa au facut parte din oferte promotionale, dobanda fiind fixata doar pentru primul an sau pentru primii doi ani, dupa care pot aparea cresteri.