Calabro’, Intesa: Din 2011 reluam extinderea teritoriala, dar ne uitam si la achizitii

Autor: Liviu Chiru 26.04.2010

Italienii de la Intesa Sanpaolo pregatesc o schimbare a modelului de business, cu orientare pe clientii bogati si marile corporatii. Filiala locala a celui mai mare grup financiar italian este deocamdata un jucator de talie mica spre medie, dar va relua expansiunea teritoriala la anul, cu tinta sa isi dubleze reteaua, spre 200 de unitati.



Intesa Sanpaolo, una din bancile locale "de pluton", cu active de 766 mil. euro la sfarsitul anului trecut, lucreaza din 2009 la dezvoltarea unei noi oferte de produse si servicii, prin care sa treaca de la profilul de jucator concentrat in zona firmelor mici si medii la cel de banca universala.

"Anii 2009 si 2010 reprezinta o «oprire la boxe», am pregatit masina sa fie competitiva si sa mearga bine in cursa. Avem incredere ca in 2011 vom avea verde pentru dezvoltare", spune Nicola Calabro', directorul general al Intesa Sanpaolo Romania. In perioada de criza banca a inghetat extinderea teritoriala, reteaua stagnand la nivelul de 90 de unitati, insa si-a concentrat eforturile pe proiecte interne de schimbare a platformelor informatice si dezvoltare a ofertei comerciale.

In ciuda fortei grupului Intesa Sanpaolo, unul dintre jucatorii mari la nivel regional, filiala locala a avut o dezvoltare greoaie. In 2003, Sanpaolo a cumparat West Bank, o banca regionala din Transilvania. In 2006 cele doua grupuri italiene Intesa si Sanpaolo au fuzionat, iar in 2007 a fost aprobat un plan de expansiune agresiva a operatiunilor din Romania. In 2008 italienii au adus 100 de milioane de euro la capitalul filialei locale, pentru a sustine extinderea.

Calabro' spune ca in prezent discuta cu managementul grupului de la Milano aprobarea planului de afaceri pentru 2011 si 2012, care presupune reluarea expansiunii programata initial pentru 2009 si 2010.

"Ca sa avem o masa critica pe retail ne trebuie cam 150-200 de unitati, aceasta ar fi tinta pentru anul 2012."

In alta ordine de idei, seful Intesa afirma ca grupul ramane atent si la posibile tinte de achizitii pe plan local.

"Nu avem acum pe masa o analiza pentru o posibila achizitie. Grupul este insa pregatit sa faca achizitii pentru a-si intari pozitia in Romania, deoarece aici avem o prezenta mica spre medie, spre deosebire de alte tari din regiune, unde suntem in top cinci", spune Calabro'.

El considera ca in 2011, cand lucurile se vor clarifica, ar putea sa apara un val de consolidari la nivel european, iar Intesa Sanpaolo ar putea fi printre grupurile interesate sa castige cota pe anumite piete. Deocamdata, piata de fuziuni si achizitii este aproape blocata de incertitudinile inca mari legate de calitatea portofoliilor, ceea ce face ca si evaluarile sa fie nesigure. Spre exemplu, anul trecut britanicii de la Royal Bank of Scotland au incercat sa vanda operatiunile locale, in cadrul programului de reorganizare a grupului lansat dupa nationalizare, insa in final au renuntat, considerand ca pretul oferit de potentialii cumparatori era prea mic.

Relansare a operatiunilor pe retail si corporate in vara

Daca pana acum clientii Intesa Sanpaolo au fost cu precadere firmele de dimesniuni mici si medii, inclusiv activitatea de retail fiind legata de acest segment prin vanzarile incrucisate de produse, orientarea se va schimba radical din vara.

"Dupa jumatatea anului ne vom axa mai mult pe atragerea de clienti din segmentul affluent. Ne uitam in special la managerii din companiile mari si la liber-profesionisti - avocati, notari, medici", spune Calabro'. Italienii au lansat in ultima perioada o serie de produse pentru a-si consolida oferta de retail, de la conturi de economii pana la carduri de credit premium, cu un pachet extins de servicii, specifice cardurilor din segmentul super-premium. Calabro' spune ca ulterior va fi luata in considerare si lansarea unor fonduri de investitii in colaborare cu grupul, care sa ofere solutii de management al averilor clientilor.

Si pe zona de corporate va fi o schimbare de tinta.

"Pana acum eram concentrati in zona firmelor mici si medii, dar vrem sa trecem spre companiile mari. Nu poti realiza asta local, lucram strans cu grupul, pentru ca avem nevoie de platforme globale de servicii", spune Riccardo Parasporo, director general adjunct al bancii. Din pozitia de coordonator al operatiunilor bancii, el a supervizat 50 de proiecte interne de transformare a procedurilor si sistemelor. Dintre acestea, 30 de proiecte au fost incheiate in 2009.

Banca a investit anul trecut 26 mil. lei (ceva mai mult de 6 mil. euro) in modernizarea retelei, infrastructura si servicii IT. Pentru 2010 sunt bugetate investitii la un nivel similar.

Spre borna de un miliard de euro la active

Italienii si-au bugetat pentru anul acesta o crestere pe credite similara cu cea de anul trecut, cand au urcat cu aproape 30%, pana la 550 de milioane de euro.

Din punctul de vedere al activelor, banca a incheiat anul trecut cu un total de 766 de milioane de euro, iar anul acesta ar putea sa treaca de pragul de un miliard de euro, desi aceasta tinta nu a fost asumata oficial.

"2010 va semana cu anul trecut, ne asteptam la un nivel scazut al profitabilitatii", spune Calabro'. Anul trecut banca a inchis pe zero, dupa ce in 2008 obtinuse un profit net de 4 mil. euro, calculat conform standardelor internationale de raportare financiara.

"Din cauza presiunilor pe lichiditate, nu toate bancile pot merge pe creditare ca acum trei ani. Balanta depozite/credite este deficitara si inclusiv noi am inceput sa avem in Romania o atitudine mai echilibrata. Punctul nostru forte este grupul, care are o lichiditate foarte solida si ne poate sustine daca avem nevoie de finantari", mai spune Calabro'. Pe de alta parte, deteriorarea calitatii creditelor acordate - care a mancat profitul de anul trecut - continua si in 2010.

"De exact un an am inceput sa vedem un flux continuu de clienti cu probleme, iar acesta va continua. Probabil ca in iunie se va atinge limita de jos si doar dupa aceea vom vedea o revenire graduala", apreciaza Calabro'. El subliniaza ca in ciuda asteptarilor optimiste, primul trimestru a aratat ca economia nu a iesit din recesiune, iar primele semne pozitive clare ar putea sa apara abia in semestrul al doilea.