FMI nu mai are rabdare cu Guvernul

Guvernul nu a facut mare lucru in materie de reforme in trimestrul I, asa ca misiunea FMI vine de aceasta data la Bucuresti cu propuneri de "masuri foarte concrete" pentru reducerea deficitului bugetar, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fond.

"Mare lucru nu s-a facut in trimestrul I. A fost aprobata legea responsabilitatii fiscale, insa aceasta nu creeaza efecte imediate. Ramane ca din trimestrul II si pana in trimestrul IV sa fie pus accentul pe aplicarea unor masuri concrete de reducere a cheltuielilor publice. Sunt convins ca de aceasta data vor fi identificate impreuna cu Guvernul masuri foarte bine desenate pentru a obtine in sfarsit rezultatele dorite. Desigur, problema va ramane implementarea, pentru ca deja avem un decalaj mare intre vorbe si fapte", a spus Tanasescu intr-un interviu pentru ZF inaintea inceperii noii runde de discutii intre FMI si Guvern in cadrul acordului stand-by semnat in urma cu un an. El nu a dorit sa dea detalii despre masurile avute in vedere de Fond, avand in vedere ca urmeaza o negociere. Cert este ca se anunta cea mai complexa serie de discutii de la incheierea acordului, dupa ce la precedentele evaluari FMI s-a aratat extrem de tolerant si a continuat sa elibereze transele de bani in ciuda intarzierii constante a reformelor angajate de Guvern. Tanasescu spune ca punctul de pornire va fi noua prognoza de crestere economica pe care FMI o avanseaza pentru Romania: numai 0,8% pe 2010, fata de 1,3% in estimarea precedenta.

"Noua prognoza a Fondului este cu jumatate de punct procentual mai mica si va conduce probabil la revizuirea intregului cadru de luare a deciziilor economice, fiind vizati in lant toti indicatorii macroeconomici importanti. Daca se va cadea de acord cu Guvernul asupra noii prognoze, vom incepe revizuirea inclusiv a indicatorilor bugetari."

La un PIB mai mic, tinta anuala de deficit bugetar stabilita initial va corespunde unei tinte indicative mai mari decat plafonul discutat de 5,9% din PIB, asa ca ar putea fi renegociata.

Reprezentantul Romaniei la FMI remarca faptul ca economia a evoluat sub asteptari inca din trimestrul IV din 2009, prin descresterea serviciilor si incetinirea consumului intern, ceea ce a condus la revizuirea prognozei de PIB pe 2010.

Daca tinta de deficit bugetar ar putea fi modificata, angajamentul de reducere a ponderii cheltuielilor de personal de la 9,4% din PIB la 8,7% din PIB pana la sfarsitul anului ramane intangibila. "Esenta mesajului pe care il aduce Fondul este obligatia Guvernului de a reduce ponderea cheltuielilor cu personalul in PIB. Atingerea tintei de 8,7% din PIB nu este negociabila, trebuie indeplinita, iar pentru aceasta este nevoie de masuri accelerate."

De la inceputul anului, Guvernul ezita sa treaca la disponibilizari semnificative in sectorul public, desi premierul le-a cerut de mai multe ori ministrilor sa analizeze la cate posturi pot renunta.

"Am vazut ca se tot discuta ba despre 100.000, ba despre 70.000 de potentiale concedieri si probabil ca exista aici o componenta politica importanta. Nu numarul este insa important, ci sa se inceapa luarea de masuri concrete si eficiente, pentru ca deja s-a intarziat mult, iar costurile devin mai mari." Chiar si presedintele Basescu a remarcat recent ca Guvernul doar a vorbit despre concedieri in sectorul bugetar, fara ca in statistica sa se vada o scadere importanta a numarului de posturi.

Majorarea TVA, varianta de urgenta pe termen limitat

Amenintarea majorarii TVA, care pluteste in aer de mai bine de un an, ramane in opinia lui Tanasescu un scenariu de avarie, o eventuala ipoteza fiind cresterea cotei doar pe o perioada determinata pentru acoperirea golului de venituri bugetare.

"Nu vad majorarea TVA drept o solutie in momentul de fata. Ar putea fi avuta in vedere doar ca o masura extrema si aplicata temporar, nu pe termen lung, doar cat sa fie acoperit golul de venituri din buget care antreneaza incetinirea economiei."

Tanasescu considera ca majorarea cotei de TVA ar putea fi o solutie doar din punct de vedere teoretic. "In practica, am indoieli ca exista capacitatea de a aduce semnificativ mai multe venituri la buget prin majorarea TVA. Apoi, ar aparea efecte secundare pe inflatie si posibile reactii pe cursul de schimb. Eu raman la ideea ca mai sunt alte masuri de luat pana la majorarea TVA."

El admite insa ca in ultimul an s-a dovedit ca Guvernul nu a reusit sa ia masurile respective.

"Intr-adevar, sunt multe lucruri care nu s-au facut. Nu sunt insa adeptul masurilor radicale precum cresterea TVA pana cand nu se evalueaza daca au fost luate celelalte masuri posibile de consolidare fiscala: instituirea unei discipline mai puternice a cheltuielilor, colectarea mai buna a taxelor existente, coordonarea mai buna intre institutiile statului, extinderea bazei de impunere prin eliminarea numeroaselor exceptii de taxare din Codul fiscal. Sunt prea multe exceptii de la plata impozitelor."

Statul ramane dator sectorului privat

O alta problema pe masa negocierilor care incep in aceasta saptamana va fi ratarea inca o data a tintei de reducere a datoriilor statului fata de economia privata.

"Tinta pe luna martie a fost ratata. Problema arieratelor statului este importanta in primul rand ca mesaj. Volumul nu este mare, de circa 0,3% din PIB, insa problema majora este ca nu scade prin ceea ce fac Finantele. Exista o tendinta de scadere slaba, dar insuficienta pentru a produce o asteptare pozitiva ca datoriile statului nu vor mai fi o frana pentru economie."

Tanasescu spune ca tinta finala este ca pana la sfarsitul acordului cu FMI, in aprilie 2011, stocul datoriilor sa fie redus la zero. Spre deosebire de precedentele acorduri stand-by, FMI se preocupa acum de datoriile Guvernului fata de sectorul privat si nu invers, in ideea ca banii imprumutati ar trebui inclusiv sa ajute statul sa nu mai fie generator de blocaj financiar in economie prin neplata facturilor nici macar in 90 de zile.

Fondul de Investitii si deficitul bugetar

FMI nu a fost informat pana acum in legatura cu proiectul Guvernului de a infiinta un nou Fond de Investitii prin care sa poata fi finantate mai usor mari proiecte.

"Probabil ca ideea va fi prezentata misiunii Fondului in zilele urmatoare. Este bine ca s-au facut precizari oficiale ca nu se intentioneaza folosirea de resurse din rezerva valutara. Marea discutie va fi insa daca acest fond ca institutie publica poate fi administrat in afara bugetului statului sau nu, iar problema va fi delicata inclusiv cu Comisia Europeana care este foarte atenta la acest aspect. Daca intra in calculul deficitului, va fi o mare problema."

Tanasescu considera ca un asemenea proiect trebuie bine monitorizat si reaminteste ca exista deja o structura similara denumita Fondul de Dezvoltare.

"Daca exista vointa sa fie reduse mai mult cheltuielile curente, banii astfel economisiti ar putea fi orientati spre investitii. Pot fi obtinute resurse suplimentare din reducerea acestor cheltuieli. Apoi este nevoie de o mai buna prioritizare a proiectelor care primesc bani publici."

In acelasi timp, fostul ministru al finantelor acuza transparenta insuficienta a cheltuielilor publice si problemele de comunicare.