BT: Respectati pasii sa nu pierdeti banii UE

Beneficiarii de fonduri europene trebuie sa priveasca banii de la UE ca pe o investitie pe termen lung care sa aduca valoare companiei, cea mai importanta etapa fiind cea de implementare a proiectului, in care, daca nu sunt respectate procedurile din contractul de finantare firmele pot pierde grantul obtinut.

Tiberiu Moisa, directorul executiv al departamentului Clienti corporativi si IMM din cadrul Bancii Transilvania, spune ca beneficiarii isi asuma un risc major in momentul in care implementeaza un proiect cu finantare europeana pentru ca pot primi mai putini bani de la UE decat si-au bugetat in cazul in care nu respecta pasii din proiect.

"Pentru a obtine fondurile de la UE trebuie respectate procedurile pas cu pas. Un proiect bine implementat il scapa pe beneficiar de riscul de a rambursa sumele primite. Daca modul in care sunt cheltuiti banii nu e conform cu ceea ce scrie in proiect, beneficiarul se poate trezi ca trebuie sa cofinanteze cu o suma mai mare decat a luat in calcul", a explicat Tiberiu Moisa in cadrul conferintei "Cum sa iei bani de la UE? Invata de la firmele care au primit finantare europeana" organizat ieri de ZF la Cluj in colaborare cu Banca Transilvania, CEC Bank si casa de avocatura Bostina& Asociatii.

Pe de alta parte, el sustine ca pentru a nu avea probleme in implementare solicitantii trebuie sa isi dimensioneze proiectul astfel incat sa poata sa-l sustina financiar.

"Oamenii s-au obisnuit sa faca proiecte pentru mai mult decat pot duce si cer suma maxima. Este bine ca in momentul in care o firma vrea sa solicite finantare UE sa treaca si pe la banca si sa apeleze la o firma de consultanta care sa o ajute pe tot parcursul proiectului."

Avocatul Alex Stoica, partener al casei de avocatura Bostina si Asociatii, spune ca se poate ajunge chiar la condamnari in instanta in cazul in care nu se respecta toate conditiile din contractul de finantare.

"Adevaratele probleme intervin in perioada de implementare a proiectelor. Avem experienta fondurilor de preaderare care au deja probleme intr-o proportie insemnata si sunt dosare care au ajuns in instanta pentru ca nu au respectat conditiile contractuale." El da ca exemplu situatia in care pe perioada de valabilitate a contractului intervin modificari de natura sa afecteze obiectivul proiectului sau modificari care afecteaza conditiile de eligibilitate prevazute pentru apelul de proiecte in cadrul caruia s-a obtinut finantarea nerambursabila. "In acest caz proiectul poate fi declarat neeligibil pentru finantare, finantarea nerambursabila se va sista, iar sumele acordate pana in acel moment se vor recupera in conformitate cu legislatia nationala si prevederile contractuale."

In implementarea proiectului un rol important il are nu numai firma de consultanta care a intocmit proiectul si care ajuta firma la finalizarea lui, ci mai ales beneficiarul. "Sunt firme care au castigat proiectul si nu se implica in implementare, nu se gandesc ca este business-ul lor, proiectul lor si lasa in seama firmei de consultanta etapele de finalizare. Beneficiarul trebuie sa se implice in toate etapele pentru ca proiectul sa aiba succes pe termen lung", explica Alina Dan, economic project manager in firma de consultanta Pegas care are 125 de proiecte de finantari europene derulate.

Pe de alta parte, firmele trebuie sa invete notiunea de parteneriat cu bancile, autoritatile care gestioneaza fondurile europene, firmele de consultanta si sa inteleaga ca nu orice proiect se poate finanta cu bani de la UE. "Este nevoie de un alt tip de gandire economica si de piata. Trebuie sa intelegem ca bancile nu sunt societati filantropice. Firmele trebuie sa invete notiunea de parteneriat", considera fostul ministru al integrarii Vasile Puscas, care este senior adviser in cadrul Bancii Transilvania.

El spune ca posibilii beneficiari trebuie sa-si schimbe mentalitatea si sa priveasca fondurile europene ca investitii, nu ca asistenta din partea UE. "Trebuie sa gandim in termeni de investitie. Vedem fondurile europene ca asistenta, cand de fapt sunt fonduri pentru investitii, care trebuie tratate ca ceva de durata, nu conjunctural. Banii trebuie utilizati ca sa produca valoare."

Pentru a nu suporta penalitati, posibilii beneficiari trebuie sa se gandeasca nu doar la proiect in sine, ci la intreg fluxul investitional, sustine Vasile Puscas. "Atitudinea posibililor beneficiari nu trebuie sa fie doar cum sa ia bani europeni. Ei trebuie sa priveasca intregul flux de la cum pot obtine prefinantare pana la evaluare si implementare."

El considera ca pentru a putea atrage cele peste 30 mld. euro, bani pe care tara noastra ii are alocati de la UE in perioada 2007-2013, Romania trebuie sa-si modernizeze capacitatea administrativa si sa invete din experienta statelor care au folosit eficient acesti bani, pentru a reusi sa creasca rata de absorbtie.

"In primii ani de la aderare media europeana la absorbtia fondurilor este de 30%. Rata de absorbtie a Romaniei este de circa 10% dupa primii trei ani de la intrarea in UE. Cehia, Slovacia, Polonia, datorita faptului ca au folosit eficient fondurile si au investit li s-a alocat in plus 1 mld. euro. Romania trebuie sa-si dezvolte capacitatea administrativa pentru a atrage fondurile pentru ca banii sunt administrati de autoritatile de management create de guvern."

Pana in prezent, in conturile beneficiarilor au intrat in perioada 2007-2010 peste 1,5 mil. euro de la UE, din fonduri structurale si fonduri pentru agricultura, iar pentru acest an autoritatile au bugetat plati de 4,3 mld. euro.

CEC Bank a acordat cofinantari pentru 2.250 de dosare depuse de solicitantii de fonduri europene, valoarea totala ridicandu-se la peste 184 mil. lei. "Este preferabil ca beneficiarii sa treaca si pe la banca inainte de a scrie proiectele. In principal, daca firmele au venit la noi cu proiecte castigate le-am dat credite pentru cofinantare. Cele mai multe finantari le-am acordat pentru beneficiarii de fonduri europene pentru agricultura, am finantat si tehnica medicala sau fabrici de preparare a carnii", spune Dorel Viorel Cotet, director sucursala CEC Bank Cluj-Napoca.

Cu toate ca procedura de accesare a banilor este birocratica si greoaie, beneficiarii spun ca obtinerea unei finantari nerambursabile merita efortul. "Inca din 2007 stiam de aceste fonduri europene. Am aplicat pentru o finantare nerambursabila in 2008 si a durat un an pana sa semnam contractul cu autoritatile. Chiar daca sunt multe piedici si birocratia este intinsa la limita, banii acestia nerambursabili trebuie accesati. Noi vrem sa implementam mai multe proiecte cu fonduri europene", spune Septimiu Suciu directorul general al firmei de studii de piata si cercetare sociala Metro Media Transilvania din Cluj-Napoca, care a primit 13.500 de euro de la UE pentru echipamente IT si de comunicatii.

"Am intampinat tot felul de probleme, de la realizarea proiectului la finantarea acestuia. Pentru ca sunt multe aspecte procedurale pe care nu ai cum sa le rezolvi singur este bine sa apelezi la o firma de consultanta care sa te ajute si la implementare. Firmele trebuie sa mai tina cont si de faptul ca trebuie sa aiba bani in avans pentru a realiza investitia pe care apoi, pe baza cererii de rambursare, sa-i deconteze de la UE", spune Suciu.

La nivelul judetului Cluj sunt in derulare mai multe proiecte mari de investitii pentru care urmeaza sa se obtina finantare europeana.

"Primaria a obtinut aviz de la Comisia Europeana pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, prin care urmeaza sa intre circa 82 mil. euro de la UE prin Programul Operational Regional. Vor fi reabilitate liniile de tramvai, vom moderniza si extinde sistemul de transport in comun in localitatile vecine, vom introduce sistemul de ticketing pe liniile de transport in comun. Vom restructura Parcul Central, vom realiza si o retea de trasee de cicloturism, biciclistii vor avea o retea de statii de self-service", spune Radu Moisin, viceprimarul orasului Cluj-Napoca.

In acelasi timp, Consiliul Judetean cofinanteaza cu circa 200 mil. euro proiecte de investitii in infrastructura, in regiunea nord-vest care cuprinde judetele Cluj, Bihor, Salaj, Bistrita-Nasaud, Maramures si Satu-Mare. "Suntem atat beneficiari, cat si parteneri in mai multe proiecte care se deruleaza la nivelul regiunii nord-vest. Cea mai mare finantare o va obtine compania de apa Somes, unde Consiliul Judetean este actionar, care va primi o finantare de 138 mil.

euro pentru imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj", spune Florin Marginean, consilier in cadrul Serviciului Dezvoltare Regionala si Locala Cluj.

Si pentru a obtine sprijin nerambursabil de 1.500 de euro anual pentru o ferma de semi-subzistenta autoritatile clujene se asteapta cel putin la dublarea numarului de proiecte depuse de micii fermieri. Proiectele pot fi depuse pana pe 14 mai, la sesiunea organizata anul trecut, la nivelul judetului Cluj-Napoca fiind declarate eligibile 121 de proiecte.

"De cand s-a lansat programul in aprilie fermierii ne suna sa se intereseze si lucreaza la documentatie. Ne asteptam la 300-500 de proiecte depuse", spune Lorinczi Zoltan, coordonator al dezvoltarii rurale din Directia pentru agricultura din judetul Cluj (DADR).