Adrian Vasilescu, BNR: Despartirea de romantismul bancar. Din nefericire, tara noastra e impartita in doua. O parte face bani. Alta parte doar consuma

Trecem, in Romania, printr-o criza de bani... in banci? In aparenta da. in realitate nu. Comunicatul de marti al Bancii Nationale, privind indicatorii monetari in luna martie 2010, fata de februarie, aduce semnul plus in creditarea neguvernamentala. O crestere mica, de numai 0,1 la suta... dar o crestere si nu o scadere.

Bani sunt. Bancile romanesti inregistreaza cifre ce indica o lichiditate adecvata. Dar creditarea reporneste greu.

Bani gheata?! In banci?! Cum de nu dau navala companiile si populatia insetate de credite?... Lucrurile se petrec ca in lanturile de mari magazine. Ati vazut: rafturi care gem de marfa, puzderie de cumparatori, dar preturile sunt sus si fiecare cumpara numai cat il tine punga. Ai senzatia ca marfa nu se mai termina niciodata. La fel e si in banci. Creditul continua sa fie scump si cei ce au nevoie de bani sunt indemnati sa masoare de noua ori inainte de a solicita un imprumut.

Bancile fac verificari la sange. Vremea "romantismului bancar", din anii 2004-2008, a trecut. Cine nu-si poate proba capacitatea de plata nu primeste credit. Un rationament valabil, in egala masura, pentru companii si pentru populatie.

Bancile, avand bani, ar vrea sa acorde credite. Inclusiv pentru locuinte. Cele doua programe "Prima casa" le-a trezit apetitul. Totodata populatia n-a uitat ca numai prin imprumuturi bancare pot fi rezolvate problemele locative sau pot fi achizitionate bunuri de consum. Dar cererea de credite nu creste. Cat timp dobanzile active sunt prea sus, companiile si populatia (in buna parte) vor fi descurajate sa solicite imprumuturi.

Pretul creditului este stabilit pe piata monetara. Banca Nationala a dat semnalul scaderii dobanzilor, dar raspunsul la acest semnal vine cu incetinitorul. Importanta insa e si o alta unitate de masura: bonitatea. Posibilitatea unei persoane sau a unei familii de a acoperi, cu garantii certe, un imprumut cerut bancii. Pentru ca nicio banca nu-i va da cuiva un credit pentru satisfacerea poftei de consum in schimbul unei simple cereri. Cum s-a intamplat deseori pana in 2008. Acum insa banca il intreaba obsedant cum sta cu pofta de munca. Sau cat de stabil ii este locul de munca.

Cati pot face fata unui astfel de examen? Din nefericire, tara noastra e impartita in doua. O parte face bani. Alta parte doar consuma.

Romania activa face bani. Sigur, bani multi provin si din economia necontabilizata. Din cotloanele coruptiei, ale hotiei si inselaciunii, ale delapidarii, tumori ce impovareaza Romania activa. De aici luminile difuze sau chiar umbrele care distorsioneaza tabloul. Dar intr-o tot mai mare masura, desi n-am scapat de criza, incep sa iasa bani din afaceri curate, din munca performanta, din competenta profesionala. Sau din curajul celor care si-au propus sa infrunte lumea, plecand sa lucreze peste granita, de unde trimit anual valuta, chiar daca mai putina acum.

Romania pasiva inghite bani, indeosebi sub forma de subsidii. Statisticile ne arata ca o mare parte a populatiei tarii e saraca. Miscarea banilor adanceste analiza si ne arata ca o parte si mai mare, greu de masurat, traieste in sala de asteptare. Milioane de locuitori ai Romaniei pasive continua sa priveasca spre Guvern, de unde asteapta semne care sa le schimbe viata. Guvernul promite un Cod Social. Dar nu si un Cod Motivational.

Paradoxal este faptul ca in Romania globala, ce face media intre tara activa si tara pasiva, se produce extrem de scump, in conditiile in care piata muncii este extrem de ieftina. Ce ne-am face noi daca intreprinderile romanesti ar trebui sa plateasca salarii nu neaparat ca in Europa de Vest, ci macar ca in unele tari vecine?

Economia romaneasca are nevoie acum de fortifiante. Pentru cresterea imunitatii. Ne-ar ajuta o suita de idei geniale? Nu neaparat. Ar fi de ajuns sa nu fie facute greseli. Pretutindeni, pe planeta, guverne, patronate, sindicate, manageri, producatori, consumatori cad continuu in plasa erorilor. Si platesc. Succesul economic le surade doar acelor tari sau acelor companii care reusesc sa reduca drastic consumul de greseli. Mai ales in momente de criza, cum sunt cele prin care trece acum lumea, reducerea consumului de greseli devine o cerinta capitala.