SPIRITUALIA/ Plecarea unui “staret” catolic: cardinalul Tomas Spidlik S.J.

Zilele trecute a plecat dintre noi cardinalul Tomas Spidlik S.J., stralucita personalitate vaticana dedicata, cum putini altii au facut-o, rasaritului crestin. Era de asteptat ca presa româneasca culturala si, mai ales, cea crestin ortodoxa sa vibreze ceva mai atent la acest moment. Nu a facut-o. Sa nu ne miram insa prea tare: Agentia de presa Basilica - care apartine Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române - a dat anuntul plecarii cardinalului pe data de 22 aprilie, in timp ce acesta murise pe 15 aprilie!! Ca om care a lucrat cândva intr-o agentie de presa, nu pot privi decât cu sincera admiratie si invidie acest gen de racordare relaxata la realitate...

Nascut la 17 decembrie 1919 in localitatea Boskovice din Moravia (Cehia), tânarul Tomas a avut de infruntat intreaga istorie zbuciumata a secolului XX. Dupa ce tara este invadata de nazisti, iar Universitatea din Brno, unde era inscris ca student la filosofie si litere, se inchide, a evitat deportarea fortata pentru a munci in Germania, angajându-se ca muncitor intr-o uzina de prelucrare a fierului. Aici ia hotarârea de a intra in monahism si este primit la 23 septembrie 1940 in noviciatul iezuit de la Benesov (aproape de Praga). Razboiul il obliga sa se mute in oraselul Velehrad, in a carui catedrala dedicata Fecioarei Maria se afla mormântul Sf. Metodie, numit si Luminatorul Moraviei. Dupa ce face trei ani de filosofie, ajunge la scoala superioara de la Maastricht (Olanda), la finalul careia (1949) devine preot. Ulterior, incepând din 1951, va lucra la Radio Vatican pentru emisiunea in limba ceha, facând efortul de a-si ajuta semenii ramasi sub ocupatia bolsevica. In acelasi an devine directorul spiritual al Colegiului Pontifical Nepomucen din Roma, institutie destinata pregatirii superioare a preotilor catolici cehoslovaci. Totodata, se inscrie la cursurile de doctorat ale Institutului Pontifical Oriental. Aici devine discipolul celebrului Pr. Irénée Hausherr, sustinând teza intitulata "Doctrina spirituala a lui Iosif Volokolamski, pazitor al traditiei" (1955). Dupa sustinerea tezei este numit docent la Institutul Pontifical Oriental, unde va lucra pâna la pensie (1990).

Opera sa a fost tradusa in multe limbi (dupa '89 si in româneste), dar ceea ce l-a facut celebru este monumentala sa lucrare in patru volume intitulata "Spiritualitatea Rasaritului crestin" (aparuta in traducere româneasca la Editura Deisis, Sibiu). Dupa ce scrisese mai multe studii si carti, deosebit de indraznete pentru vremea lor - in conditiile in care inclinatia unor catolici spre studiul spiritualitatii ortodoxe era aspru bruiata de reflexele scolastice -, sinteza sistematica finala "Spiritualitatea Rasaritului crestin" este, asa cum subliniaza intr-un studiu introductiv la primul volum in limba româna diac. Ioan I. Ica jr, "in mod incontestabil cea mai vasta expunere a spiritualitatii rasaritene de pâna acum, veritabila «summa» de teologie spirituala prezentata sub toate aspectele..., pe baza unei panorame a literaturii duhovnicesti rasaritene in toata amploarea ei: greaca, slava, siriana, armeana, copta, georgiana". Primul volum, modest intitulat "Manual sistematic", sintetizeaza principalele aspecte ale spiritualitatii ortodoxe, cu o buna documentare, insa fara a face parada de eruditie. Pr. Spidlik vorbeste in cuvinte limpezi despre dogma Treimii, despre antropologia, cosmologia si sociologia crestin ortodoxa, despre practica credinciosului aflat in lume, dar mai ales a monahului. Cele mai subtile forme de praxis, rugaciunea si contemplatia, sunt descrise in acelasi stil clar.

Ceea ce uneste toate temele atât de diverse abordate in cele patru volume (iata si subtitlurile celorlalte: vol. II - "Rugaciunea", vol. III - "Monahismul", vol. IV - "Omul si destinul sau in filozofia religioasa rusa") este duhul scrierii. Sunt pagini scrise cu iubire, de catre un om care nu doar a citit o serie de scrieri crestine, ci le-a interiorizat, le-a asimilat si chiar a indragit acest spatiu spiritual. Citind, ramâi cu zâmbetul pe buze deoarece analiza Pr. Spidlik nu are rigorile dogmaticienilor sau detasarea unui analist care, pentru a observa un sistem, face un pas in afara acestuia, ci poarta marca trairii proprii si a intelegerii profunde a realitatilor discutate. Un discurs in care nu se arata cu degetul, insa nici nu se bate cu pumnul in piept - iata o rara avis a scrierilor teologice.

Nici nu se putea altfel, caci Pr. Spidlik nu a fost doar un admirator "de la distanta", ci chiar un practicant apropiat de spiritualitatea ortodoxa. Intr-o vizita la Pr. Cleopa, i-a marturisit acestuia ca se sileste sa practice sfatul primit din partea aceluiasi duhovnic român: "tine rugaciunea lui Iisus si adu-ti aminte mereu de moarte". si scrierile sale dovedesc urmarea povetei, intrucât in centrul lor se afla rugaciunea si iubirea.

Munca Pr. Spidlik, greu acceptata de multi teologi catolici inainte de Conciliul Vatican II, a fost nu numai un instrument de cunoastere a fratelui rasaritean, ci a avut urmari imediate in apropierea celor doua Biserici. Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit, in 2003, in colegiul cardinalilor Bisericii Romei, dupa ce, in 1999, se inaugurase la Vatican o capela cu iconografie ortodoxa, in urma unei serii de meditatii din Postul Mare al anului 1995, tinute de Pr. Spidlik.

Asemanarea dintre cardinalul ceh si Papa Ioan Paul al II-lea a fost remarcata de Papa Benedict al XVI-lea la funeraliile cardinalului: "ambii erau inclinati spre replica umorista si spre gluma, desi au avut in tinerete evenimente personale dificile si in anumite aspecte asemanatoare. Providenta a facut ca ei sa se intâlneasca si sa colaboreze pentru binele Bisericii, in special pentru ca ea sa invete sa respire pe deplin «cu amândoi plamânii», asa cum ii placea papei slav sa spuna".

Pentru dragostea frateasca pe care a aratat-o ortodoxiei "ex toto corde", cum scria pe stema sa de cardinal, ni se pare absolut firesc sa fie numit, totodata, si staret ortodox (precum a facut-o diac. Ioan I. Ica jr). Sa speram ca scrierile Pr. Tomas Spidlik S.J vor fi traduse rapid in limba romana intr-o editie opera omnia la fel de profesionista precum cele patru volume aparute deja la "Deisis".

Sa ne bucuram: crestinii ortodocsi au inca un prieten in Ceruri impreuna cu care sa se roage intru Hristos!...