De la energie la petrol, zeci de proiecte se creioneaza pentru Romania. Cate vor deveni realitate?

"Cele doua companii energetice se fac tocmai pentru a repara anumite greseli din sistem. Niciodata nu se va putea crea concurenta cand exista producatori de energie, din diferite surse, care nu sunt integrati. Produsul final trebuie sa fie energia, altfel riscam sa asistam la secatuirea sistemului energetic, asa cum a fost cazul cu traderii care au vandut doar energie ieftina", a spus Adriean Videanu, ministrul economiei.

Decizia de a infiinta cei doi mari giganti energetici incepe sa-si produca efectele.

Spre exemplu, in cazul Electrocentrale Bucuresti, companie care va face parte din Hidroenergetica, de a carei infiintare se ocupa actualul director al Hidroelectrica, Mihai David, va trece in perioada urmatoare printr-o serie de schimbari drastice.

"La Electrocentrale sunt instalati 1.400 MW, din care numai 200 MW sunt viabili. Restul productiei se face la niste costuri foarte mari. Vom reduce aceasta capacitate de la 1.400 la 700 MW, din care 500 MW vor fi grupuri noi. Acest lucru va atrage de la sine o restructurare majora a angajatilor", a explicat David. O alta centrala care va fi restructurata este cea de la Deva unde se intentioneaza constructia unui grup nou pe gaze, dar si cea de la Paroseni unde este analizata realizarea unei noi investitii.

"Partea de finantare este cea mai simpla. Birocratia te omoara", a mai spus David. In legatura cu Compania Nationala a Huilei, o alta companie care va intra in structura Hidroenergetica si care in prezent se lupta cu datorii in valoare de un miliard de euro, David este destul de transant. "La CNH trebuie luate masuri dras­tice. Se poate vorbi de un soi de insolven­ta", a mai precizat acesta.

Intr-o luna, interconectarea cu Ungaria

Videanu spune ca Romania are in prezent o pozitie strategica, toate proiectele energetice pe culoarul sudic trecand pe aici. Printre acestea se numara Nabucco, South Stream si recent promovatul proiect de gaz lichefiat AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconnector - n.r.).

"Intr-o luna, doua va fi realizata interconectarea sistemului roman de transport al gazelor cu cel din Ungaria, iar la anul urmeaza Bulgaria. In plus, PEOP incepe sa fie un proiect mai interesant pentru transportul titeiului caspic in zona europeana, in contextul in care Kazahstan si Azerbaidjan sunt interesate. De saptamana viitoare incep discutiile", a spus Videanu.

Totodata, ministrul a mai spus ca este interesat de intrarea Romgaz in productia de energie electrica, asa cum a facut Petrom, care anul viitor va pune in functiune o centrala pe gaze de 860 MW pe platforma rafinariei de la Brazi in urma unei investitii de 500 de milioane de euro.

O alta companie privata care face pasul spre productia de energie electrica este Rompetrol, grup care se gandeste sa construiasca pe platforma de la Petromidia o centrala pe gaze de 150 MW.

"Din aceasta capacitate, circa 100 MW vor fi folositi pentru acoperirea consumului nostru intern. Investitia se va ridica la sute de milioane de euro. Acum suntem in faza studiilor, iar realizarea acestuia va dura cativa ani", a spus Dmitri Grigoriev, directorul financiar al grupului Rompetrol. El a mai precizat ca sunt si alte oportunitati de dezvoltare, una dintre acestea fiind chiar oleoductul PEOP, Rompetrol avand infrastructura necesara care va permite descarcarea vaselor cu petrol.

Prea mult verde?

Ministrul a mai precizat ca in prezent sunt intentii pentru realizarea unor proiecte in domeniul eolian cu o capacitate totala de 23.000 MW, cu mult peste capacitatea instalata a tuturor unitatilor de productie existente in prezent in Romania. "De la ideea de a incuraja acest sector am ajuns in cealalta extrema. Evident ca nu va putea sa se dezvolte o astfel de capacitate. Nu vom sprijini speculantii, adica pe cei care vand proiecte investitorilor", a spus Videanu.

Deocamdata, singurul investitor care a ajuns la faza de constructie a unui parc eolian de mari dimensiuni sunt cehii de la CEZ, care vor aduce in doua comune dobrogene investitii de 1,1 miliarde de euro pentru instalarea celui mai mare parc eolian pe uscat din Romania.

"Prin acest proiect am putut crea locuri de munca pentru comunitatea locala, am ales companii locale cu care sa lucram si am sprijinit comertul in regiune", spune Juan Saez, director de dezvoltare in cadrul CEZ Romania.

"Investitorii au raspuns chiar daca nu exista o strategie bine pusa la punct in domeniul eolian. Trebuie sa continuam sa aducem pe piata locala tehnologii noi, pentru ca sistemul local energetic nu s-a remarcat prin investitii considerabile in ultimii 25 de ani", a declarat Cristina Filip, partener in cadrul casei de avocatura Peli Filip. Ea a mai precizat ca in prezent Legea 220 care sprijina investitiile in domeniul regenerabil, dar care inca nu este aplicabila, nu acopera complet si adecvat investitiile in energiile verzi pe fiecare tip de resursa.

"Prima generatie de dezvoltatori, aceia fara nume, a avut importanta ei si, practic, i-a introdus pe cei mari. Eolianul este cel mai dinamic sector de crestere din Europa asigurand securitatea energetica, reducerea emisiilor poluante si fiind singurul influx major de capital din aceasta perioada", a mai spus Filip.

Pe de alta parte insa, Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, a ridicat problema notei de plata pentru toata aceasta energie verde care intra in sistem si care intr-un fel sau altul va trebui sa fie amortizata prin facturile platite de consumatori.

"Cine plateste pentru toate aceste certificate verzi care sustin aceste investitii? Nu am vazut niciun calcul pe aceasta tema si ne-am putea da seama la un moment dat ca nu le putem sustine", spune David.

In plus, investitiile in centralele eoliene presupune si cheltuieli majore in partea de transport si distributie a energiei electrice.

"Retelele de distributie a energiei electrice au o nevoie acuta de investitii in Romania unde infrastructura este depasita si invechita", a spus Szabolcs Nemes, senior project manager in cadrul Roland Berger Strategy Consultants.

Mai putin stat

Ca modalitate de intensificare a concurentei, ministerul isi propune sa-si reduca anumite participatii pe care le are in proiecte majore, cum ar fi reactoarele 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda, unde mai sunt implicati alti 6 investitori straini.

"Reducerea participatiei statului in acest proiect este un lucru pe care mi-l doresc prin prisma faptului ca astfel vom putea spori concurenta", a mai spus Videanu.

CEZ, unul dintre investitorii care au o participatie de 9,15% din compania de proiect care va realiza reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, spune ca este mult prea devreme pentru a se pronunta asupra efectelor pe care reducerea participatiei statului, care detine acum 51% din proiect, le va avea.

"Noi suntem la faza de inceput a proiectului, la faza de elaborare a studiilor. Este prematur sa spunem daca acest lucru este o veste buna sau mai putin buna pentru noi", a spus Juan Saez de la CEZ Romania.

Gaze libere

Importurile de gaze din Rusia evident ca nu raspund regulilor pietei, iar o liberalizare a preturilor in Romania trebuie facuta etapizat, pe baza unui calendar, a mai precizat Videanu. Romania importa din Rusia mai putin de o treime din necesarul de gaze, la preturi insa duble fata de costul de productie din Romania.

"Sustin liberalizarea preturilor la gaze, dar trebuie un calendar agreat cu toata lumea, trebuie sa existe premisele unei piete libere. As face-o maine, daca am avea premisele de piata libera. Importul de gaze din Rusia raspunde regulilor pietei? Evident ca nu. Trebuie sa vedem ca exista mecanismele pietei care o regleaza", a afirmat Videanu. In acest context, ministrul a mai precizat ca a "instructat" producatorul de gaze Romgaz Medias sa prospecteze pietele europene pentru a importa gaze, mai ales tinand cont de faptul ca intr-o luna conducta Arad - Szeged ar putea deveni functionala si astfel Romania ar putea sa importe gaze si din alte tari, nu numai din Rusia.