Seful guvernului de la Atena ii pregateste pe greci pentru ce e mai rau

Aflata pe muchie de cutit, Grecia incearca cu ultimele puteri sa taie la sange cheltuielile bugetare, pentru a se asigura ca este eligibila pentru a primi ajutorul propus de Uniunea Europeana (UE) si de la Fondul Monetar International (FMI). La ce masuri dure este dispusa Atena sa recurga pentru a iesi din problemele fiscale care au adus Grecia pe buzele tuturor investitorilor si economistilor?

Premierul elen George Papandreou a avut intrevederi cu reprezentantii sindicatelor si ai asociatiilor angajatorilor, pentru a discuta cu privire la noile masuri de reducere a cheltuielilor bugetare care ar putea permite Greciei sa acceseze imprumuturile de 45 mld. euro puse la dispozitie de UE si FMI, scrie Bloomberg. "Am fost si suntem campionii schimbarii", a declarat Papandreou. "Stim ca trebuie sa ne punem economia la punct daca vrem sa supravietuim" si a venit momentul sa facem mai mult decat sa "vedem randamentele (obligatiunilor emise de guvern - n.r.) fluctuand in sus si in jos, de cele mai multe ori in sus", a mai spus prim-ministrul grec.

In prezent o serie de reprezentanti ai UE, ai Bancii Centrale Europene si ai FMI se afla la Atena pentru a pune la punct ultimele detalii privind acordarea unui imprumut in valoare de 45 mld. euro anul acesta si care ar putea totaliza pana la 120 mld. euro in urmatorii trei ani. Cancelarul german Angela Merkel a promis sa accelereze eforturile prvind depasirea crizei fiscale care risca sa contagieze mai multe tari din Europa, dupa ce moneda unica europeana s-a depreciat pana la cel mai scazut nivel din ultimul an, iar agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a luat la rand Grecia, Portugalia si Spania, retrogradandu-le ratingurile si creand rumoare pe pietele financiare.

Papandreou taie din salariile bugetarilor

Ca optiuni pentru reducerea cheltuielilor bugetare, guvernul de la Atena ar putea taia si mai mult salariile angajatilor din sectorul de stat si ar putea majora taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru a corespunde conditiilor impuse de statele din zona euro si de FMI, potrivit publicatiei elene Kathimerini. Printre planurile Cabinetului elen s-ar putea numara si renuntarea la doua dintre cele 14 salarii lunare pe care angajatii din sectorul public le primesc intr-un an, dar si reducerea bonusurilor cu inca 5%. Salariul minim in Grecia se ridica la 600 de euro in semestrul doi 2008. Totodata, oficialii eleni se gandesc sa majoreze ponderea bugetarilor care vor fi concediati de la 2 la 4 procente si sa inghete noile angajari pentru mai multi ani, a mai relatat Kathimerini.

Printre variantele pe care guvernul de la Atena le are la dispozitie se numara si majorarea taxelor indirecte la tutun, alcool si carburanti, dar si micsorarea indemnizatiilor pentru desfacerea contractelor de munca.

Premierul Papandreou, ales in octombrie pe baza promisiunilor sale ca va majora salariile din sectorul de stat si va intensifica masurile de stimulare a economiei, se confrunta cu o popularitate din ce in ce mai mica din partea electoratului, dar si cu o opozitie mult mai ferma din partea sindicatelor dupa ce a redus salariile si cheltuielile bugetare si a majorat impozitele, totul in incercarea de a tempera deficitul bugetar colosal de 13,6%, de peste patru ori mai mare decat limita admisa prin regulile UE. Costurile de finantare ale Greciei, care se confrunta cu a doua cea mai mare datorie publica raportata la Produsul Intern Brut din UE dupa Italia, au explodat pe fondul temerilor ca tara ar putea intra in incapacitate de plata.

600 mld. euro pentru ca PIGS sa iasa din impas

Un acord la nivel inalt privind sprijinirea Greciei ar putea fi insuficient pentru a scapa de criza fiscala care incepe sa se extinda pe mai toate pietele din zona euro, iar guvernele de pe continent ar putea fi nevoite sa vina cu un nou plan destinat zonei euro in ansamblu, a avertizat David Mackie, economist-sef pentru divizia europeana a bancii americane JP Morgan.

In opinia sa, in cel mai pesimist scenariu, cele patru tari regrupate sub acronimul PIGS - Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, ar putea avea nevoie de un ajutor comun de circa 8% din PIB-ul cumulat al statelor din zona euro, adica 600 mld. euro.

"Este o suma mare, insa Europa are astfel capacitatea fiscala de a tine in frau aceste tari", a explicat Mackie.

Liderii europeni sunt din ce in ce mai decisi sa nu permita Greciei sa cada in capcana incapacitatii de plata, astfel ca presedintele francez Nicolas Sarkozy a aratat ca Hexagonul "este ferm hotarat sa sustina moneda europeana si sa sustina Grecia". Sarkozy a spus ca "planul intocmit de Grecia este unul perfect credibil, avem incredere in Cabinetul elen si lucram din greu pentru ca acesta sa fie pus in practica fara intarziere", potrivit publicatiei franceze Le Point.