Pe piata transportatorilor de marfa, un business de 2 mld. €, unu din sase jucatori risca sa inchida afacerea

Autor: Alexandru Anghel 02.05.2010

Mai mult de 4.500 de companii de transport din piata locala au inchis activitatea in ultimul an si jumatate, iar parcul de autovehicule rutiere inscris in circulatie s-a redus cu 40.000 de unitati, la 105.000 de unitati in prezent, potrivit statisticilor Autoritatii Rutiere Romane (ARR) citate de Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri (UNTR).



Cauzele identificate de UNTRR sunt multiple, cele mai importante fiind presiunea pe pret, concurenta neloiala, reducerea volumelor transportate si lipsa unei infrastructuri care sa permita reducerea costurilor de transport.

"Ceea ce s-a intamplat in ultimul an, aceasta recesiune prelungita, in mod normal a exclus din piata o parte din operatori. Nu neaparat pe cei mici sau pe cei incorecti, ci si pe cei din companiile mari sau corecte. Recesiunea a muscat din ambele parti", a declarat Constantin Isac, presedintele UNTRR.

Cel mai mare transportator local care a intrat in insolventa in ultimele sase luni este compania CETA din Bucuresti, care avea in 2008 o cifra de afaceri de 37 mil. euro, 550 de angajati, iar flota depasea 160 de autocamioane.

Potrivit datelor ARR, in primele luni din 2010 doar 105.000 autovehicule comerciale aveau copii conforme, fata de 144.000 de unitati la final de 2008. Pentru fiecare din vehiculele rutiere detinute de operatorii de transport rutier si utilizate la operatiuni de transport rutier, autoritatile elibereaza cate o copie conforma cu exemplarul original al licentei de transport, copie fara de care respectivul autovehicul nu poate fi utilizat.

O mare parte din aceste autovehicule de transport rutier de marfa sau persoane apartin companiilor de transport de volum mic, care nu au putut sa mai continue activitatea din cauza problemelor financiare. Totodata, cateva mii de autovehicule au fost garate de transportatori care inca activeaza, dar numai cu o parte din flota, intrucat nu au mai gasit suficiente comenzi.

"In T1 2010, din cauza continuarii recesiunii s-a ajuns mai jos decat in 2009, dar si motivat de conditiile meteo. A fost un an cu 3 luni de zapada, care au tinut in blocaj si lucrari de infrastructura si constructii", a spus Isac.

Potrivit ultimelor date disponibile, in Romania exista aproximativ 27.000 de companii de transport.

Inca 4.000 de firme de tansport ar putea inchide in 2010

Previziunile din studiul UNTRR "Piata transporturilor rutiere" indica numai pentru transportul rutier de marfa o crestere de 6% a cifrei de afaceri in 2010, la aproximativ 2 mld. euro. In conditiile in care accesul la finantare este in continuare limitat, iar mii de camioane au fost recuperate de companiile de leasing si apoi vandute fie pe piata locala, catre jucatori care detin inca lichiditati, fie in Orientul Mijlociu, se asteapta ca numarul celor care inchid afacerea sa creasca. Presedintele UNTRR estimeaza ca 15% din transportatorii rutieri de marfa si de persoane pot sa inceteze activitatea.

Este si cazul unui transportator din Valcea, care din toamna anului trecut a postat un anunt online pentru vanzarea autocamionului Scania, pentru suma de 24.900 de euro.

"Nu am mai avut comenzi si a trebuit sa renunt la masina pentru ca nu e de munca deocamdata. Din decembrie nu am mai lucrat cu ea. Am trecut pe o masina mai mica, dar cred ca o sa inchid si eu in curand", a declarat Viorel Surlin, care are o firma de transport in Ramnicu Valcea. El a explicat ca in perioada 2007-2008 activitatea era constanta insa din 2009 comenzile s-au redus, iar platile de la clienti continua sa intarzie. "Am bani de primit si din august -septembrie. Anul trecut a fost rau, iar acum si mai rau, pentru ca nu se mai fac lucrari. Nu au bani. Uitati-va si la primarii din Brasov", a declarat Surlin.

Primariile brasovene au conturile blocate intrucat prefectul judetului a atacat in instanta bugetul hotarat de Consiliul Judetean. Astfel fondurile alocate pentru 2010 pentru lucrarile de interes public nu pot fi accesate.

"Am facut demersuri pe langa banci si companii de leasing sa reia finantarile in conditii suportabile, sa asigure finantari de tip punte pentru depasirea perioadei critice", a spus Isac. El adauga ca dezvoltarea economica este greu de realizat intr-o zona in care nu exista cai rutiere de comunicatie, iar lucrarile de infrastructura ar putea reporni inreaga activitate a sectorului de transporturi.

Potrivit unui studiu al Uniunii Internationale de Transport Rutier (IRU), pentru fiecare euro neinvestit in infrastructura in economiile est-europene pierderile pe termen mediu ajung la 10 euro.

Lipseste elementul de control

"Elementul de control ne lipseste. Nu ARR, AND sau RAR, ci un organism de control unic, dar care sa raspunda cu adevarat. Societatile economice dezvoltate, din Vest, nu ar fi crescut fara reguli si sanctiuni severe", a spus Isac.

El explica faptul ca in piata transporturilor exista companii care frecvent depasesc limitele legale, un exemplu fiind supraincarcarea autoutilitarelor. Astfel, frecvent se depaseste sarcina maxima, inaltimea maxima a transportului permisa pe anumite sectoare de drum.

Potrivit UNTRR, la aceasta situatie se ajunge pentru ca unii transportatori liciteaza contractele la cele mai mici preturi, unori nesustenabile, iar pentru atingerea unor marje de profit prefera sa incalce unele reguli precum cea privind capacitatea de transport permisa, incarcand camioanele sau remorcile peste limita admisa.

"Se declanseaza o reactie in lant - fiecare compromis genereaza un lant de compromisuri necontrolabile. Pentru ca accepta preturi foarte mici pe kilometru, acest lucru se transmite in lipsa ulterioara de finantari, lipsa de bani pentru repararea flotelor auto sau modernizari", a spus Isac.

O solutie pentru limitarea nerespectarilor normelor de transport o reprezinta in opinia UNTRR ar fi acest organism unic de control care sa incorporeze atributele Autoritatii Rutiere, Registrului Auto Roman sau ale Autoritatii Nationale a Drumurilor.

"80% din transportatori ar fi de acord cu asa ceva. In plus ar fi corect ca si clientul sa suporte sanctiunea in egala masura cu transportatorul, pentru ca acesta nu putea sa transporte mai mult fara stirea clientului. In acest fel se poate duce la jumatate numarul transportatorilor care nu joaca corect", a adaugat Isac.

Cine renunta la camioane?

Potrivit reprezentantilor Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri (UNTRR), companiile care returneaza cel mai rapid camioanele achizitionate in leasing sunt cele de marime mica si medie, care detin parcuri de pana la 10 unitati. "Circa 12.000 de firme de transport din Romania sunt de fapt omul si masina. Multi au renuntat. Cei mai multi care au garat camioanele lucrau pentru constructii si transport auto", spun reprezentantii UNTRR.

Si companiile mari, cu sute de camioane in flota de transport sunt insa la fel de afectate. In 2009 Edy Spedition a scos din folosinta 200 de camioane, care au fost revandute catre importatorul Volvo. Flota de 200 de camioane achizitionata in 2005 ajunsese la finalul contractului de leasing, iar prin oferta de buy back ele au fost revandute pentru un pret de 25.000 de euro pentru un cap tractor.

"Este in regula cand sunt recuperate la finalul contractului. Problema apare cand firma returneaza camionul dupa un an de utilizare. Pretul camioanelor a scazut cu 25% fata de anul trecut, iar pentru a il vinde pe cel uzat trebuie un pret cu 45% mai mic", explica un reprezentat al unei companii de leasing.

Preturile au scazut cu 25%

Pentru a pune in piata miile de camioane rulate recuperate in ultimul an firmele de leasing revand masinile de 90.000 de euro cu mai putin de 40.000 de euro dupa ce au fost utilizate timp de doi ani.

"Pretul unui cap tractor nou este acum undeva intre 65.000 si 70.000 de euro, fata de aproape 80.000 de euro anul trecut, cu echipare similara. In medie preturile au scazut cu mai mult de 20%", spun reprezentantii companiilor din domeniu. Cu toate acestea scaderile de preturi nu au foarte mare influenta deoarece vanzarea unui camion tine de necesitatea firmei, care daca nu are proiecte unde sa foloseasca utilajele, nu le va achizitiona nici cu o reducere de 50%.