Grecia ingenuncheaza in fata UE si FMI pentru un ajutor de 110 mld. euro

"Evitarea unui faliment este o chestiune de importanta nationala. Astazi vom ratifica acordul", care va solicita "sacrificii majore" din partea grecilor, a declarat ieri premierul elen George Papandreou, citat de Bloomberg. Ministrii de finante din zona euro s-au intalnit duminica seara pentru a discuta detaliile pachetului de finantare destinat Greciei, a carui valoare este de 110 miliarde de euro.

Ajutorul primit din partea zonei euro si a FMI ar putea implica reduceri la nivelul cheltuielilor bugetare de pana la 10% din Produsul Intern Brut (PIB), astfel ca recesiunea din Grecia s-ar putea accentua.

Aproximativ doua treimi din asistenta financiara va fi oferita de cele 16 state ce folosesc moneda unica, in timp ce restul va veni din partea FMI. Grecia, dar si partenerii sai internationali spera ca prin intermediul acestui ajutor statul sud-mediteranean va reusi sa iasa din criza care a zguduit pietele financiare din intreaga lume si care a accentuat temerile ca si alte tari din sudul Europei, precum Portugalia si Spania, ar putea avea aceeasi soarta.

Pentru a se adapta conditiilor impuse de UE si de FMI, Grecia a anuntat o serie de noi masuri de austeritate. Astfel, Papandreou a declarat ca guvernul de la Atena va renunta la acordarea celui de-al 13-lea si celui de-al 14-lea salariu pentru functionarii publici. Mai mult, Grecia vrea sa economiseasca 30 mld. euro pana in 2012 si sa reduca deficitul bugetar sub pragul de 3%, acceptat la nivelul zonei euro, pana in 2014.

Proteste sociale de anvergura

Autoritatile elene au insa de intampinat acasa furia populatiei, care a iesit in strada pentru a protesta fata de masurile de austeritate pe care Cabinetul elen vrea sa le ia pentru a iesi din criza fiscala, scrie The Wall Street Journal. Un sondaj realizat la comanda postului privat de televiziune Mega TV a relevat faptul ca doi din trei greci nu privesc cu ochi buni un ajutor de la FMI si anticipeaza proteste sociale de anvergura.

Sambata, mii de demonstranti greci au scandat "Mainile jos de pe drepturile noastre! FMI si Comisia Europeana - afara!" sau "Ne opunem juntei FMI (referindu-se la dictatura militara din Grecia din perioada 1967-1974 - n.r.)!", dorind sa evidentieze faptul ca masurile de austeritate ii vor lovi in special pe cei saraci si ca vor tine tara in continuare in recesiune.

"Dimensiunea sociala si politica a unui program de austeritate are multe necunoscute. Din nefericire pentru Grecia si pentru zona monetara unica, magnitudinea acestui program este fara precedent. Europenii nu sunt asiatici in ceea ce priveste voluntariatul, acceptarea unor sacrificii si schimbarea comportamentului. Taierea cheltuielilor si majorarea taxelor inseamna diminuarea drastica a nivelului de trai", a declarat Daniel Daianu, profesor de economie, fost europarlamentar si ministru de finante. "Eficacitatea ajutorului acordat de UE si FMI depinde de programul de ajustare din Grecia, de perioada pe care se va intinde, dar si de masura in care se poate creiona un program prin care detinatorii de titluri elene sa participe la impartirea poverii. Grecia are de platit in urmatorii cinci ani in contul datoriei publice o suma echivalenta cu PIB-ul sau", a spus Daniel Daianu.

Premiera in UE

Ajutorul acordat Greciei reprezinta primul demers de salvare a unui stat ce utilizeaza moneda unica de catre partenerii sai din zona euro, o masura pe care tratatele UE o descurajeaza in mod explicit, dar despre care oficialii europeni spun ca este absolut necesara pentru a asigura in continuare coeziunea zonei euro, potrivit agentiei de presa Thomson Reuters.

Oficialii europeni au salutat demersurile Greciei, astfel ca José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a spus ca tara indeplineste conditiile necesare pentru a primi asistenta financiara din partea zonei euro, in conditiile in care s-a angajat sa implementeze masuri credibile pentru a-si reduce deficitul bugetar.

Anterior, Barroso declarase ca nu agreeaza ideea modificarii tratatelor europene in directia excluderii unui stat din zona euro, idee sustinuta in principal de Germania.

Grecia a primit o noua lovitura de gratie vineri, cand agentia de evaluare Moody's a retrogradat ratingurile a noua banci elene pentru soliditate financiara, depozite si datorii. Printre acestea se numara si National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha, Piraeus, Emporiki, ATE Bank si Marfin Egnatia, care sunt prezente si pe piata din Romania.

Masuri mai dure decat pot duce

Pentru a primi banii de la statele din zona euro si FMI, Grecia a promis:

• Reducerea cheltuielilor bugetare cu 10% din PIB;
• Sa faca economii la bugetul de stat in valoare de 30 mld. euro pana in 2012;
• Sa limiteze primele anuale de vacanta la 1.000 de euro pentru fiecare angajat din sectorul public, cu exceptia celor cu salarii de peste 3.000 de euro, care nu vor mai primi astfel de prime;
• Bonusurile pensionarilor vor fi limitate la 800 de euro pe an pentru cei cu pensii sub 2.500 de euro si anulate pentru ceilalti;
• Salariile angajatilor din sectorul privat nu vor fi afectate de reducerile anuntate de guvern;
• Vor fi eliminate salariile numarul 13 si 14, primite de greci la Craciun sau Paste;
• Vor fi majorate taxele pentru combustibili, alcool si tutun;
• TVA-ul va fi majorat din nou de la 21% la 23%.

Masuri anterioare:

• Scaderea salariilor din sectorul public cu 12%;
• Introducerea unui impozit pe castigul de capital;
• Combaterea coruptiei si a evaziunii fiscale;
• Sistarea achizitiilor publice pana in 2011.