Anghel, BCR: Nu scapam de majorarea taxelor, dar nici nu vom avea autostrazi

Romania se indreapta spre majorarea taxelor ca solutie de reducere a deficitului bugetar pentru ca sperantele legate de reducerea cheltuielilor sunt foarte reduse, iar reducerea economiei gri ramane de ani de zile la stadiul de discutie, apreciaza economistul-sef al BCR Lucian Anghel.

El spune ca de aceasta data Guvernul se afla in fata unor negocieri cu adevarat dificile cu FMI pentru ca s-au acumulat angajamente restante, iar acum este nevoie de masuri decisive si cu atat mai costisitoare cu cat sunt amanate mai mult.

"Este una dintre cele mai dificile runde de negocieri cu FMI. Am promis multe lucruri, chiar daca unele nu tin neaparat de guvern. Este vorba si de acceptabilitate sociala, de proceduri democratice privind aprobarea in Parlament a unor legi, insa, in final, pentru FMI si Comisia Europeana conteaza rezultatele. Fondul este ca un investitor privat. Sunt niste calcule reci care se fac. Este ultimul ceas in discutiile cu FMI", a declarat Anghel intr-un interviu acordat ZF.

La evaluarile anterioare FMI a fost foarte tolerant si a continuat sa elibereze transele de bani in ciuda amanarii reformelor. Insa in acest an Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar la 5,9% din PIB, de la peste 7% din PIB in 2009, iar respectarea angajamentului este complicata suplimentar de inrautatirea previziunilor de crestere economica de la 1,3% la 0,8% din PIB. Anghel apreciaza ca sunt slabe sanse sa fie reduse cheltuielile in perioada urmatoare avand in vedere modul in care s-au desfasurat lucrurile pana acum, astfel ca este de asteptat majorarea taxelor - o solutie ineficienta in conditiile in care economia nu isi revine.

"Spre majorarea taxelor ne indreptam. Daca nu putem sa reducem cheltuielile cu salarii, pensii si asistenta sociala, nu exista alta solutie decat sa majoram taxele si impozitele. Despre o baza de impozitare mai mare si despre reducerea economiei gri discutam de 20 de ani si probabil vom mai discuta inca pe atat. Cu cat amanam ajustarea, cu atat corectia devine mai dureroasa."

FMI a solicitat reducerea cheltuielilor din sectorul public in acest an cu 2,5% din PIB. Iar acest lucru se poate realiza fie prin diminuarea numarului de angajati, fie prin scaderea salariilor. Sau printr-o combinatie a celor doua masuri. "Nu as pune greutate pe reducerea numarului de angajati. Acei oameni nu prea au unde sa-si gaseasca un loc de munca. Un mix al celor doua masuri ar fi ideal."

Degeaba cresc taxele daca banii se risipesc

Daca s-ar merge pe varianta cresterii veniturilor, TVA, contributiile sociale si cota unica sunt categoriile care aduc cei mai multi bani la buget. In opinia lui Anghel, in cazul majorarii taxelor marea problema este ca se incaseaza niste bani in plus, dar tot nu se investeste in infrastructura pentru ca in continuare resursele vor fi risipite.

"Nu vom avea mai multe autostrazi pentru ca vor fi majorate taxele. Pentru ca statul nu eficientizeaza cheltuielile. Bugetul este ca un vas spart in care tot pui apa. Injectezi bani intr-un sistem care nu este eficientizat. Prima data trebuie eficientizat sistemul. Si apoi soliciti solidaritate si contributii mai mari."

Economistul-sef al BCR remarca faptul ca in sectorul privat restructurarea s-a facut foarte rapid si se face in continuare, fiind vizibila cresterea ratei somajului, in timp ce la nivelul sectorului public se observa doar scaderea veniturilor.

Persistenta arieratelor statului duce la pierderea de venituri viitoare

Cat priveste incadrarea in tinta de deficit bugetar pe trimestrul I, el considera ca arieratele si investitiile au fost doua dintre supapele folosite de autoritati si spune ca fixarea unei tinte nominale de deficit nu este eficienta in aceste conditii.

Pana la sfarsitul acordului cu FMI, in aprilie 2011, stocul datoriilor statului catre sectorul privat trebuie sa fie redus la zero.

"In loc de tinta nominala de deficit bugetar ar fi trebuit stabilit un culoar, cu conditia atingerii arieratelor. Altfel, atingem tintele de deficit bugetar, dar nu si pe cele privind arieratele. Si asta poate bloca economia. Poate duce la nerealizarea unor venituri viitoare. Foarte important in privinta arieratelor ar fi sa se vada cel putin un trend descrescator."

Ponderea mare a cheltuielilor cu salariile si pensiile nu a permis realizarea unor investitii publice semnificative, fiind necesara reducerea "facturii sociale" pentru ca statul sa ajute economia.

Economistul-sef al celei mai mari banci din sistem reaminteste ca parteneriatele de tip public-privat si atragerea de fonduri europene sunt doi piloni foarte importanti pentru a face investitii, inclusiv in infrastructura, pentru relansarea economiei.

"Nu trebuie renuntat la idea parteneriatelor public-private. Acum nu se poate discuta de lipsa de finantare, insa aceste proiecte trebuie sa fie bancabile, finantabile, bine structurate. Bancile ar fi extrem de incantate sa finanteze astfel de proiecte bancabile, in conditiile in care cererea solvabila de credite nu este consistenta. Bancile dispun de lichiditati si ar fi o solutie ideala pentru ele sa le plaseze astfel."

Anghel considera ca Romania ar putea sa negocieze un deficit bugetar mai mare daca ar initia proiecte de infrastructura.

"Nu cred ca FMI este absurd sa refuze proiecte de infrastructura din cauza deficitului bugetar. Poti sa negociezi un deficit mai mare dovedind ca ai proiecte de infrastructura."

Deficit bugetar marit din cauza cresterii economice mai mici

BCR estimeaza ca tinta de deficit bugetar de 6,3% din PIB dupa standardele Comisiei Europene (ESA) - corespunzatoare celei de 5,9% din PIB stabilite de FMI - este de nerealizat anul acesta in contextul scaderii veniturilor ca urmare a inrautatirii prognozei de crestere economica. "Credem ca este mai realist un deficit de peste 7% pe ESA, avand in vedere ca reducerea cheltuielilor de personal - element-cheie pentru consolidarea fiscala - nu este o sarcina usoara."