Salvarea Greciei aduce liniste in Europa pentru moment, dar ridica o multime de intrebari
Europa si FMI au salvat Grecia in ultimul moment, dar criza prin care trece guvernul de la Atena a scos la iveala slabiciunile Uniunii. Ce va invata zona euro din aceasta criza? Vor avea grecii bani sa restituie fondurile, in conditiile in care acestea reprezinta aproape jumatate din PIB? Vor fi date peste cap planurile tarilor din Est, printre care si Romania, care intentioneaza ca la mijlocul acestui deceniu sa adopte euro?
Afecteaza criza din Grecia planurile Romaniei de aderare la zona euro in 2015? Criza din Grecia a evidentiat punctele slabe ale uniunii economice si monetare. Va afecta aceasta criza procesul de aderare al altor state la zona euro? Atunci cand s-au alaturat Uniunii tarile au promis sa adopte moneda euro. Acesta este si cazul Romaniei, care ar trebui sa adopte moneda unica europeana la 1 ianuarie 2015, dar in ultima perioada mai multi oficiali romani si straini au mentionat posibilitatea intarzierii calendarului pentru aderarea la zona euro.
In privinta momentului in care tara noastra va adera la zona euro, parerile sunt impartite. Perspectivele pentru aderarea la zona euro s-au schimbat odata cu criza din Grecia, din cauza careia Romania va adopta mai tarziu moneda unica europeana, nu inainte de a indeplini reformele pe termen mediu, a declarat saptamana trecuta Theodor Stolojan, membru in Parlamentul European.
In urma cu mai bine de o luna insa reprezentantii ministrilor de finante ai Uniunii Europene afirmau insa ca situatia Greciei nu va afecta parcursul tarilor candidate la euro din Europa de Est, care va trebui doar sa-si respecte angajamentele pentru a adopta moneda unica europeana conform calendarelor stabilite.
De unde vor avea grecii bani sa inapoieze ajutorul international primit? Grecia a primit 110 mld. euro de la statele din zona euro si de la FMI pentru a-si rezolva problemele, insa banii va trebui rambursati. Desi guvernul condus de premierul George Papandreou (foto), a fost dispus sa accepte masuri de austeritate extrem de dure, statul nu va reusi sa treaca de aceasta perioada fara a-i fi stearsa o parte a datoriei, scrie Wolfgang Munchau, editorialist la Financial Times.
El afirma ca intelege de ce FMI si UE nu au dorit sa deschida deocamdata subiectul acesta, pe care el il numeste conserva cu viermi. Ar fi prelungit negocierile. Exista insa si alte opinii.
"Eu cred ca Grecia va reusi sa plateasca si sa iasa cu bine din aceasta situatie daca va reduce drastic cheltuielile bugetare, daca va elimina cauza care a stat la baza acestei crize", crede Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank. "Este necesar ca Grecia sa aiba excedent al balantei primare (inainte de plata dobanzilor)" pentru ca situatia sa se imbunatateasca.
De unde iau tarile din zona euro banii pentru ajutorul financiar? Din cele 110 mld. euro pe care Grecia le va primi, 80 mld. euro vin de la statele din zona euro.
"Bani vor fi, nu conteaza de unde. Este problema fiecarei tari de unde va obtine banii. Problema nu se pune insa astfel. Ar trebui sa ne intrebam cum isi va ajusta Grecia comportamentul si daca acesti bani isi vor atinge scopul", spune Ionut Dumitru.
"Banii nu rezolva problema decat pe termen scurt. Trebuie rezolvata problema de fond. Problema in acest caz nu este de finantare, ci de reducere a cheltuielilor bugetare."
Cele mai "generoase" state vor fi Germania, Franta, Italia, Spania si Olanda. Cea mai mare economie europeana va oferi 22,3 mld. euro.
Oficialii germani, printre care se numara si cancelarul Angela Merkel, se tem de o dezbinare a zonei euro si de efectele pe care bancile grecesti le-ar putea resimti, de aceea au decis sa ignore dorintele contribuabililor, care in proportie de 57% au votat impotriva ajutorarii Greciei (33% pentru si 10% nehotarati), scrie Wall Street Journal.
Vor iesi bancile elene cu bine din aceasta situatie? Din ajutorul extern, 10 miliarde de vor fi utilizate pentru crearea unui fond care sa sprijine bancile elene, ce s-ar putea confrunta cu o crestere a creditelor neperformante pe fondul contractarii economiei. BCE a renuntat la limita de rating impusa obligatiunilor oferite drept colateral de bancile elene, marind astfel paleta de titluri cu care creditorii pot garanta imprumuturile primite de la institutie.
"Obiectivul acestui fond este acela de a asigura ca bancile elene sunt bine capitalizate in permanenta", spune Servaas Deroose, director general adjunct al departamentului de afaceri economice si financiare in cadrul Comisiei Europene.
"Injectiile de capital vor fi ca si alta data insotite de conditii dure."
In ultima saptamana agentiile de rating Standard & Poor's si Moody's au retrogradat ratingurile mai multor banci elene, printre care National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank si Piraeus Bank, prezente si pe piata din Romania.
Este intrarea in zona euro un scut impotriva problemelor financiare? Desi se punea problema unui faliment national al Greciei, cele mai multe voci afirmau ca nu se va ajunge intr-o astfel de situatie, deoarece ar fi pusa in pericol insasi uniunea economica si monetara.
"Intrarea unui stat in UE sau in zona euro nu reprezinta o garantie ca nu se va mai confrunta cu derapaje ale deficitelor, in conditiile in care majoritatea statelor europene au in prezent aceasta problema. Pe de alta parte, apartenenta la zona euro permite tarii sa actioneze in consens cu restul membrilor si ii permite accesul la surse de finantare", este de parere Rozalia Pal, economist-sef la UniCredit Tiriac Bank.
"In general, tarile in dificultate sunt ajutate, insa adoptarea euro nu rezolva in mod automat problemele interne ale statelor membre. Aderarea la zona euro depinde de indeplinirea criteriilor de convergenta, iar principala dificultate in cazul Romaniei vizeaza reducerea deficitului bugetar. Astfel, intrarea in ERM-2 cu doi ani inainte de adoptarea euro depinde mult de felul in care se corecteaza deficitul bugetar."
Ce inseamna faptul ca grecii au fost scosi de pe pietele de capital? Ajutorul financiar primit de la UE si FMI scoate Grecia de pe pietele de capital timp de trei ani, ceea ce va impiedica un colaps imediat, insa are doar un impact marginal asupra gradului de solventa, scrie Financial Times.
"Grecia va iesi de pe pietele de capital si se va finanta eminamente de la FMI si de la statele din zona euro. Aceasta decizie are dublu scop: se evita costurile de finantare mai mari de pe piete si se permite Comisiei Europene si FMI sa aiba un instrument de constrangere", afirma Ionut Dumitru.
"Accesul la banii de la UE si FMI in urmatorii trei ani, in conditii mai avantajoase, face ca Grecia sa nu mai aiba motive sa se imprumute de pe pietele externe. Acest lucru nu inseamna insa ca nu va putea iesi din nou pe piata, dupa ce situatia se stabilizeaza", este de parere Rozalia Pal, economist-sef al UniCredit Tiriac Bank.
"Ca exemplu, Romania a efectuat emisiunea de eurobonduri anul acesta, dupa ce, cu ajutorul acordului cu FMI si CE, perceptia investitorilor s-a imbunatatit."
Ce se va intampla in zona euro dupa aceasta criza? Criza fiscala a Greciei a ridicat mai multe semne de intrebare cu privire la viitorul zonei euro. Au fost vehiculate doua scenarii antagonice, cel potrivit caruia uniunea economica si monetara se va dezbina si cel potrivit caruia deciziile de politica fiscala vor fi adoptate la nivel central si nu la nivel de guverne nationale.
Dupa aceasta criza in zona euro nu se va ajunge la o uniune fiscala, crede Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica. "In prezent deciziile de politica monetara se iau la nivel central, insa nu se va ajunge si la o centralizare a deciziilor de politica fiscala, deoarece exista divergente majore intre sistemele fiscale ale statelor membre. Pentru a se ajunge la un consens este necesara o perioada lunga de timp. Intr-adevar se va putea observa o mai buna coordonare in acest sens", crede el. "Criteriile de la Maastricht vor fi respectate cu mai mare strictete, in caz contrar urmand a se impune penalitati. Exista si in prezent un sistem de penalitati, insa acesta este «subtire»".
Cum a reactionat Europa? S-a miscat repede sau raspunsul a venit prea tarziu? Autoritatile europene au reactionat prompt, inainte ca situatia sa scape de sub control, crede Wolfgang Munchau, editorialist la Financial Times. El crede ca decizia merita credit, deoarece in caz contrar in prezent am fi putut vorbi chiar de destramarea zonei euro. Cu toate acestea, din cauza reticentei cancelarului german Anglea Merkel (foto) de a se folosi de banii contribuabililor pentru a plati pentru greselile altui stat, criza s-a agravat in ultimele saptamani. Comunitatea politica a transmis un mesaj important prin oferirea a 110 mld. euro Greciei, crede Laurian Lungu. "Problema nu s-a rezolvat insa, ci doar s-a amanat. Daca nu va reusi sa isi reduca datoria si deficitul, pentru Grecia 2015 va fi un alt varf de plata", adauga el. Exista insa si alte state cu probleme, printre care Spania si Portugalia, "pe care investitorii le vor penaliza pentru dezechilibre".
A afectat aceasta criza credibilitatea pe termen lung a zonei euro? Credibilitatea zonei euro a fost deja afectata. Bailout-ul Greciei va provoca "schimbari fundamentale pentru zona euro", in special in ceea ce priveste credibilitatea regiunii, ca un exemplu de disciplina monetara, este de parere Christopher Wood de la CLSA, un grup de investitii si brokeraj din Asia. Moneda euro inca nu a resimtit din plin efectele, crede el. Criza din Grecia nu ar trebui totusi sa stigmatizeze toate statele din zona euro. "Nu poti pune toate tarile din zona euro in «camasa de forta»", spune Lungu.
Risca Grecia sa-si diminueze din suveranitate si sa-Decizia privind modul in care statul grec va fi ajutat a fost luata de oficialii tarilor din zona euro care vor suporta "factura" crizei elene. Atena a fost absenta, asadar, de la propriu-i proces. Poate insemna asta ca, dupa ajutorul primit, ea va pierde o parte din influenta in cadrul UE sau in politica externa?
"Nu exista norme care sa limiteze participarea Greciei la procesul de luare a deciziilor in UE. Se pot lua astfel de masuri in cazuri flagrante de incalcare a drepturilor omului, dar nu este cazul Greciei. In chestiunea largirii, Grecia are in continuare dreptul de veto. Formal, procedural, nimic nu se va schimba", arata Leonard Orban, fost comisar european.