Terapie de soc: Europa pune la bataie 750 mld. euro ca sa isi protejeze moneda

Pachetul de 750 de miliarde de euro este un important pas in directia asigurarii stabilitatii zonei euro. Comisarul european pentru afaceri economice si monetare Olli Rehn a apreciat ca acordul reprezinta "un pact de consolidare" ce va fi crucial pentru tarile care au fost tinta unor atacuri speculative in ultimele saptamani, referindu-se la Portugalia si Spania. Pachetul de asistenta financiara anuntat de europeni este similar programului TARP lansat de Statele Unite, care a calmat spiritele dupa ce falimentul bancii americane de investitii Lehman Brothers a bulversat intregul sistem financiar american.
Dupa reactia pozitiva a burselor si aprecierea puternica a euro, se pare ca pietele asteptau de mult luarea unor asemenea masuri.
Imediat dupa vestea venita din partea liderilor europeni, au existat reactii si pe malul stang al Atlanticului. Banca centrala americana (Fed) a anuntat ca va redeschide liniile de swap valutar cu alte banci centrale, pentru a le asigura un acces mai facil la moneda americana.

Imprumuturi si garantii guvernamentale: 440 mld. euro

Piesa centrala a acordului este reprezentata de facilitatile de imprumut pe care guvernele din zona euro le vor pune la dispozitia statelor cu probleme. Cele 440 mld. euro nu vor fi insa disponibile imediat, acestea urmand sa fie obtinute prin intermediul unui vehicul special de investitii si garantate proportional de statele din zona euro. Ca si in cazul ajutorului destinat Greciei, Germania ar urma sa-si asume cea mai consistenta felie din pachet, de pana la 123 mld. euro. Franta ar trebui sa asigure imprumuturi si garantii in valoare de 92 mld. euro, si chiar si Cipru, unul dintre cele mai mici state din zona euro, ar trebui sa puna pe masa 1 mld. euro. Avand in vedere insa ca aceste fonduri trebuie aprobate mai intai in parlamentele statelor contributoare, procesul de acordare a imprumuturilor si garantiilor ar urma sa fie destul de laborios.

Fond de urgenta la care participa tarile UE: 60 mld. euro

Acest fond va fi finantat de catre toate statele membre ale Uniunii Europene (deci si de Romania) si va putea fi accesat mult mai rapid in caz de nevoie. Este, de fapt, o extindere a facilitatii de sustinere a balantei de plati, in valoare de 50 mld. euro, pe care Comisia Europeana a folosit-o anii trecutti pentru a ajuta Letonia, Ungaria si Romania. Banii vor fi acordati prin intermediul unei clauze existente in tratatele comunitare, care permite mobilizarea unor asemenea fonduri in caz de dezastre naturale sau "alte evenimente extraordinare".

Contributie a Fondului Monetar International: 250 mld. euro

FMI ar urma sa puna la bataie credite in valoare de cel mult 250 mld. euro, asigurand astfel o treime din suma totala. Presedintele FMI Dominique Strauss-Kahn nu a oferit detalii cu privire la aceasta contributie, insa a lasat sa se inteleaga ca orice demers al institutiei internationale va lua in considerare specificul economic al tarii care va cere ajutorul. Potrivit lui Strauss-Kahn, masurile luate la nivel european "vor sprijini stabilitatea economica si financiara globala."

Achizitii de obligatiuni de catre Banca Centrala Europeana

Institutia europeana a anuntat ca va cumpara obligatiuni emise de guvernele din zona euro, renuntand la criteriile sale destul de restrictive de eligibilitate a titlurilor guvernamentale. BCE nu a precizat o anumita limita pentru aceste achizitii, insa a specificat ca obiectivul acestor masuri este de a asigura o mai buna circulatie pe piete a obligatiunilor si nu de a ajuta guvernele. Achizitiile de obligatiuni vor fi "sterilizate" cu ajutorul unor lichiditati reabsorbite, pentru a preveni riscul aparitiei inflatiei.