Coruptia, evaziunea si indisciplina fiscala, probleme cu care se confrunta si Romania, au ingropat Grecia

Sistemul bugetar suprapopulat si "rasfatat", coruptia, evaziunea si dezordinea fiscala par a fi principalele cauze ale crizei din Grecia. Statul de la Marea Mediterana a aderat la zona euro in 2001, unde a beneficiat de protectia uniunii economice si monetare si unde "a trait peste posibilitatile sale, beneficiile fiind majore", este de parere Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank.
Inca din anul in care s-a alaturat gruparii, statul elen a inceput sa ignore criteriile fiscale impuse de Uniunea Europeana - deficitul bugetar nu trebuia sa depaseasca 3% din PIB, iar datoria 60%. In niciunul din anii care au urmat deficitul bugetar nu s-a incadrat in limitele impuse. Situatia a culminat in 2009, cand gaura bugetara a urcat la 13,6% din PIB. Cei mai multi analisti sunt de parere ca primele rezultate care sa indice o imbunatatire a situatiei trebuie sa se vada aici.
Daca vor reusi sa se tina de promisiuni si daca vor reduce treptat deficitul bugetar, "investitorii vor incepe sa isi recapete increderea", este de parere Brian Yelvington, analist la Knight Capital din Greenwich, citat de Wall Street Journal. Totusi, "aceste reduceri ar fi trebuit realizate in urma cu zece ani, nu acum".
Nici la capitolul datorie publica Grecia nu se poate lauda. In ultimii ani, raportul datorie publica - produs intern brut a oscilat in jurul valorii de 100%. Mai mult, pentru anul curent este estimat ca statul elen sa ajunga cel mai slab performer la acest capitol.
Cu toate ca rezultatele economice au fost slabe, Europa a trecut cu vederea. De ce? Autoritatile europene au iesit sa se apere abia in 2010, cand criza din Grecia se agrava, si au acuzat statul ca a falsificat date statistice. Atat cifrele referitoare la defi­citul bugetar, cat si cele referitoare la datoria publica pre­zinta intr-o lumina mai pozitiva decat in realitate situatia.
Comisia Europeana a acuzat Grecia pentru ca a falsificat datele privind situatia finantelor publice si pentru ca a permis jucatorilor de pe scena politica sa faca presiuni care sa obstructioneze colectarea de date statistice corecte.
Alte probleme spinoase ale Greciei sunt coruptia si evaziunea fiscala. Conform estimarilor incluse in diverse studii, guvernul pierde pana la 30 mld. dolari (23 mld. euro) pe an din cauza evaziunii fiscale. Multi greci spun ca se simt pedepsiti de criza financiara care a impins tara in pragul intrarii in incapacitate de plata. Chiar si asa, lucrurile vor fi greu de schimbat. Specialistii remarca faptul ca evitarea taxelor face parte dintr-o mai ampla cultura de dare de mita si coruptie, adanc inradacinata.
Eliminarea coruptiei a fost una dintre masurile principale anuntate de guvernul socialist ca parte a planului de scoatere a tarii din criza.
Diverse studii au concluzionat ca economia subterana reprezinta 20-30% din PIB-ul tarii, ce se ridica la 240 de miliarde de euro. Totusi specialistii spun ca noile legi din domeniul fiscal au creat bazele unei colectari mai eficiente.
Guvernul grec si-a fixat drept obiectiv sa colecteze cu cel putin 1,6 miliarde de dolari mai mult decat anul trecut, aceste incasari urmand sa reduca deficitul bugetar. O alta masura in aceasta directie este restructurarea sectorului bugetar.
Potrivit ambasadorului grec la Bucuresti, numarul bugetarilor este cu putin sub 1 milion, la o populatie de 11 milioane.
"Grecia are traditia unui sector public foarte mare. In ceea ce priveste salariul, nu stiu daca este mai mare decat in sectorul privat, insa ce pot spune este ca salariatii de la stat au un avantaj - "monimotita" (odata ce sunt angajati, locul de munca le este asigurat pe durata vietii, cu exceptia cazului in care ei fac ceva foarte grav, lucru rar intalnit). Ei pleaca fie de buna voie, fie atunci cand ies la pensie", spune acesta.
Situatia trebuie insa sa se schimbe, aceasta fiind una dintre conditiile impuse de celelalte state din zona euro pentru a oferi Greciei cele 110 mld. euro. Astfel, vor fi limitate primele anuale de vacanta la 1.000 de euro pentru fiecare angajat din sectorul public, cu exceptia celor cu salarii de peste 3.000 de euro, care nu vor mai primi astfel de prime si vor fi eliminate salariile numarul 13 si 14, primite de greci la Craciun sau Paste. Aceste masuri se vor cumula cu reducerea salariilor angajatilor din sectorul public cu 12%. Bugetarii greci, considerati privilegiati, au fost nemultumiti si au iesit in strada sa protesteze, asa cum au facut mereu cand s-au considerat dezavantajati.
Autoritatile cedau de obicei in fata cerintelor lor, insa de aceasta data nu au voie sa o faca. Grecia trebuie sa se tina de planul de austeritate anuntat, care vizeaza ca pana in 2012 economiile de la bugetul de stat sa fie in va­loare de 30 mld. euro. Acestea urmeaza a fi realizate prin reduceri de salarii in sistemul public si de pensii si prin majorari de taxe. Vor fi majorate din nou taxele pentru combustibili, alcool si tutun si TVA-ul de la 21 la 23%.
Promisiunile Greciei sunt insa dificil de respectat, de aceea exista multi care se indoiesc ca statul de la Marea Mediterana va reusi sa iasa cu bine din criza. Incapacitatea de plata este considerata inca de multi o optiune.

Asemanari Grecia - Romania

• Coruptia si evaziunea fiscala reprezinta una dintre principalele probleme ale tarii noastre. Economia nefiscalizata ajunge undeva in intervalul 25%-45% din PIB, potrivit economistului-sef al BRD, Florian Libocor.
• Sistemul bugetar al Romaniei numara circa 1,3 mil. angajati. Intr-un top al AT Kearney, in 2008, tara noastra se afla pe pozitia a 10-a dupa numarul de angajati in sectorul public la 1.000 de locuitori, cu 80 de bugetari la mia de locuitori.
• O alta asemanare intre Romania si Grecia o reprezinta nivelul ridicat al deficitului bugetar, care in Romania a fost in 2009 de 8,3%, mult peste limita de 3% impusa de UE statelor care vor sa adere la zona euro.