Informatizarea: o investitie de peste un miliard de euro care nu a imbunatatit eficienta administratiei. Comentati aici

Statul roman nu a dus niciodata lipsa de strategii in domeniul IT&C, problemele si tintele de atins pentru sistemul informatic al statului fiind identificate corect inca de pe vremea cabinetelor Vacaroiu si Ciorbea.
Un document intocmit in anii '90 mentiona, spre exemplu, necesitatea ca datele de la Finante, Statistica si Registrul Comertului sa fie interconectate pana la finele anului 1998.
Nu era singura idee rezultata in urma "consfatuirii de lucru" care avusese loc la cererea presedintelui Ion Iliescu in data de 28 decembrie 1995, care arata ca Romania are un potential de 6 mld. dolari in IT in perioada 1996-1999 si de 14 mld. dolari in perioada 2000-2004. Guvernul Romaniei de la acea vreme a intocmit un plan minutios, pe obiective, institutii responsabile si costuri care acoperea informatizarea Romaniei pana la nivel de comune, preconizata a avea loc la finele anului 2005.
Strategia a ramas un document de studiu, astfel ca in anul 2000 apareau primele semne ale problemelor care acum sunt generalizate la nivelul achizitiilor facute de administratia publica: necoordonare si ineficienta.
"Nu am fost niciodata chemati sa avizam cheltuielile IT&C ale altor ministere si atunci fiecare a facut ce a vrut. E foarte greu sa avem o imagine exacta asupra aplicatiilor si calculatoarelor folosite in administratie, pentru ca, desi transmiterea datelor este obligatorie, daca informatiile nu sunt trimise, atunci nu exista nicio sanctiune." Citatul de mai sus nu ii apartine lui Gabriel Sandu - ministrul actual al comunicatiilor, dar sta in picioare si acum, desi este extras dintr-un interviu realizat acum zece ani cu Sergiu Iliescu, fostul sef al Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica (institutia care s-a transformat in Ministerul Comunicatiilor).
Asa cum o arata datele de pe sistemul electronic de achizitii publice, aproape zilnic se cheltuie bani publici pentru cumpararea unui calculator, a unui soft sau a unei imprimante. De asemenea, multe institutii publice au investit resurse umane si materiale considerabile pentru a crea site-uri sau portaluri care sa simplifice interactiunea cu cetatenii. Este insa aceasta solutia pentru eficientizarea statului?
Statul ar trebui sa investeasca in primul rand in sisteme IT care sa-i creasca eficienta si care sa aiba un impact asupra tuturor cetatenilor in loc sa aloce fonduri preponderent catre solutii care reduc doar timpul petrecut la ghiseu de cetateni, dar nu provoaca schimbari de fond in administratie, spune Valentin Tomsa, directorul filialei locale a companiei internationale SAP, care este specializata exact in furnizarea de soft care sa ajute la gestionarea resurselor unei companii sau a unei institutii. "Atunci cand ai bani putini, e mai putin important ca stam la coada trei ore in loc de o jumatate de ora. Acum este mai important ca putinii bani pe care ii are statul sa ii cheltuiasca eficient. Reducerea timpului la ghiseu este un lucru important - dar pentru un numar mic de oameni si cu o eficienta mica. In schimb, daca eu nu stiu sa gestionez un buget national, sa-l distribui, sa-l planific si sa-l execut, impactul nereusitei este mult mai mare pentru noi toti." "Problema noastra nu este ca statul cheltuie in timp de criza. Problema noastra este ca in strainatate se fac cu 400.000 de euro lucruri pe care noi nu le-am face nici cu 1,2 milioane de euro."
Problema nu este ca romanii nu s-ar pricepe la soft si comunicatii - o arata miile de romani angajati de companii ca HP, IBM si Oracle pentru a rezolva la telefon problemele IT&C ale firmelor occidentale, ci absenta unui manager care sa poata bate cu pumnul in masa inclusiv in fata premierului sau presedintelui, pentru a ordona achizitiile statului dupa regulile din firmele private.
"Cel mai important lucru ar fi ca la nivelul administratiei centrale, a guvernului sa existe un manager cu functie executiva - care sa fie echivalentul directorului IT din firmele private", declara, spre exemplu, Sorin Mindrutescu, CEO al Oracle Romania.

Ce nu merge la sistemul IT al statului

1 Achizitii fara reguli specifice.
Ministerele si toate celelalte institutii publice din Romania respecta diferite norme tehnico-economice sau de transparenta privind achizitiile de produse si servicii IT&C, insa acestea nu respecta si o viziune unitara la nivelul administratiei. Autoritatile au discutat mult despre o strategie unitara de achizitii, dar pana la urma nu exista nicio regula care sa opreasca un minister sa cumpere cele mai tari laptopuri de pe piata pentru activitati de secretariat. Absenta regulilor combinata cu lipsa de cunostinte stimuleaza cheltuirea ineficienta a banilor publici. Nu exista, spre exemplu, seturi de recomandari unitare la nivelul administratiei privind parametrii care trebuie urmariti cand se cumpara un soft, spre exemplu.

2 Baze de date care nu sunt interconectate.
Multe ministere din Romania - cum este cel al Administratiei si Internelor - detin nu una, ci mai multe baze de date cu diferite informatii despre cetateni. Pe langa faptul ca exista probleme de accesare a datelor in interiorul ministerelor, bazele de date gestionate de stat nu sunt interconectate, astfel ca administratia nu poate avea o privire de ansamblu asupra unui contribuabil. Reprezentantii guvernului sunt de acord ca agregarea datelor ar putea ajuta autoritatile sa ia decizii mai bune intr-un timp mai scurt, insa eforturile concrete in directia realizarii acestui demers au fost minime in raport cu discutiile pe aceasta tema.

3 Aceleasi produse, cumparate la preturi diferite.
Aproape toate achizitiile IT&C ale statului vizeaza serviciile de comunicatii, soft si computere. Absenta unei coordonari la nivel national, care ar aduce economii enorme statului, permite achizitia aceluiasi produs, cu aceiasi parametri tehnici la preturi diferite. Fiecare institutie face propria licitatie pentru calculatoare, telefonie mobila sau soft antivirus, astfel ca preturile pot varia dramatic. Statul nu are insa capacitatea de coordonare si gestionare a datelor pentru a negocia la nivel national un singur contract pentru servicii de comunicatii sau de alt tip, asa cum procedeaza companiile private. Potrivit unor estimari ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, statul cheltuie anual 150 mil. euro pe servicii de telefonie mobila.

4 Zeci de hartii si dosare.
Absenta unor baze de date interconectate si a unui sistem de gestiune electronica a documentelor transforma fiecare interactiune cu o institutie a statului intr-un voluminos dosar cu hartii. De multe ori dosarul contine de fiecare data, pentru fiecare institutie, copii dupa acte care exista deja in arhiva. Absenta unui sistem de management al documentelor ingreuneaza si activitatea functionarilor din sistem si stimuleaza aparitia erorilor.

5 Cate PC-uri Si ce softuri are statul?
Absenta unor reguli stricte privind achizitiile statului de produse si servicii IT&C pune Guvernul Romaniei in situatia de a nu sti cu exactitate cate calculatoare si ce aplicatii exista in administratie. In plus, orice statistica ar deveni depasita in cateva zile, pentru ca guvernul nu este notificat de achizitiile pe care le fac ordonatorii de credite.

Milioane de euro se duc si pe strategii, analize, consultanta si rapoarte

Ministerul Comunicatiilor a platit 3,38 mil. lei (0,8 mil. euro) companiei C.P Consultants pentru consultanta in vederea pregatirii documentatiei suport pentru finantarea prin accesarea fondurilor structurale. Compania este detinuta in proportie de 95% de Corina Petrescu, director in cadrul Ministerului Comunicatiilor in perioada cabinetului Adrian Nastase, cand ministrul IT&C era Dan Nica.

MCSI a platit 2,94 mil. lei (0,7 mil. euro) pentru elaborarea a 10 strategii de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica. Compania C.P Consultants a fost subcontractor in cadrul acestui contract. In 2008, cel mai bun an al C.P Consultants, compania a avut 4 angajati, afaceri de 230.000 de euro si un profit net de 51.000 de euro, potrivit datelor de pe pagina web a Ministerului de Finante.

Tendintele de pe piata IT&C prezinta interes si la Banca Nationala a Romaniei. Banca centrala a achizitionat fara licitatie, cu 41.650 de euro, "servicii de informatii si consultanta privind tendintele de pe piata IT si de comunicatii" realizate de compania internationala de analiza Gartner (prin compania ceha KPC-Group S.R.L.).