Ce risca Romania daca ajunge in fata Curtii Europene de Justitie in cazul Kronospan

In 2007, grupul austriac Kronospan, activ pe piata de prelucrare a lemnului prin intermediul unitatilor din Sebes (Alba), a demarat constructia unei fabrici de formaldehida in care anunta investitii de 10 mil. euro. Formaldehida este o substanta gazoasa care intra in componenta unor coloranti, a medicamentelor sau a rasinilor, iar locuitorii din Sebes s-au opus construirii fabricii sustinand ca formaldehida este cancerigena.

In acelasi an, Garda Nationala de Mediu a anuntat ca ar putea demola partea din constructie care se ridicase, deoarece nu avea autorizatie de constructie si acord de mediu, potrivit declaratiilor facute la acea vreme de comisarul general al institutiei. Institutia a solicitat demolarea constructiei, dar procesul a fost castigat in instanta de compania austriaca.

Kronospan a sistat in acel moment lucrarile la fabrica, iar potrivit datelor furnizate, acestea nu au fost reluate.

"In octombrie 2009, Comisia Europeana a adresat Romaniei o scrisoare prin care ii atrage atentia asupra aplicarii dispozitiilor mai multor directive, o scrisoare de punere in intarziere. Scrisoarea Comisiei vizeaza constructia ilegala a unei instalatii de productie a formaldehidei cu o capacitate de 60.000 de tone pe an", au spus reprezentantii directiei de comunicare din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor.

In cazul in care Comisia constata ca un stat nu a indeplinit unele reglementari in vigoare, declanseaza o actiune care intr-o prima etapa presupune transmiterea unei "scrisori de punere in intarziere" si apoi daca apreciaza ca statul nu a luat masuri, "un aviz motivat".

Romania se afla in aceasta a doua etapa in care trebuie sa raspunda celei de-a doua scrisori a autoritatilor europene.

"Ca urmare a trimiterii acestei scrisori, Romania si-a prezentat observatiile in noiembrie 2009, nereusind sa elimine in totalitate indoielile privind incalcarea legislatiei in domeniu, astfel incat in martie 2010, Comisia Europeana a hotarat sa transmita Romaniei un ultim avertisment, avizul motivat, declansand astfel ultima etapa a fazei precontencioase a neindeplinirii obligatiilor ce decurg din legislatia comunitara. Impreuna cu toate autoritatile implicate este in curs de pregatire raspunsul Romaniei la avizul motivat", au mai spus reprezentantii Ministerului Mediului.

In cazul in care statul membru nu se conformeaza nici in acest al doilea caz, Comisia Europeana poate decide sa sesizeze Curtea Europeana de Justitie a Uniunii Europene.

Ce i se reproseaza Romaniei

Intr-un comunicat postat pe site-ul Comisiei Europene institutia precizeaza ca nu i s-a adus la cunostinta aplicarea niciunei sanctiuni asupra operatorului economic. "Comisia transmite Romaniei un ultim avertisment legat de faptul ca a permis constructia unei instalatii industriale de proportii inainte de realizarea evaluarii corespunzatoare a impactului de mediu. Plangerea priveste constructia ilegala a unei instalatii care ar urma sa fabrice 60.000 de tone de formaldehida pe an. Decizia initiala de demolare a fost anulata ulterior in instanta. Nu au fost luate masuri corespunzatoare de sanctionare a operatorului si nici de asigurare a aplicarii practice a legislatiei UE", se mai arata in comunicatul CE.

Reprezentantii Kronospan spun insa ca in comunicatul de presa exista anumite inexactitati si explica faptul ca pe platforma de la Sebes exista deja o fabrica de formaldehida (care functiona deja la momentul la care ei au cumparat unitatile de la Sebes in 2004), care produce 30.000 de tone pe an cu toate autorizatiile. Compania are insa in vedere constructia unei a doua fabrici pentru extinderea productiei.

"Aceasta instalatie nu a fost finalizata asa cum se intelege din comunicatul de presa, nu este operabila si in mod clar nu exista niciun impact asupra mediului produs de aceasta. Pentru finalizarea instalatiei, dupa obtinerea autorizatiei de cosntruire mai sunt necesare cateva luni de lucrari de construire si amenajare. Pentru lucrarile demarate in timpul procedurii de autorizare dinainte de obtinerea autorizatiilor finale, Kronochem a fost sanctionata deja atat de Garda de Mediu, cat si de Primaria Sebes, care si-au indeplinit astfel obligatiile ce le reveneau in conformitate cu legislatia romana si europeana referitoare la procedura de control si evaluare de impact de mediu", a spus Oana Bodea, director de comunicare in cadrul Kronospan Romania.

Kronospan a platit amenzi in valoare de 170.000 de lei (40.000 de euro).

Grupul austriac Kronospan este prezent in Romania in trei zone, Brasov, Sebes si Constanta, cea mai mare companie din tara fiind producatorul de placi din lemn Kronospan Sebes. Kronospan Sebes estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 714 mil. lei (194,1 mil. euro), in crestere cu 20% in lei fata de 2009.

Ce poate face Romania ca sa nu ajunga in fata Curtii de Justitie

"Pentru a evita demararea procedurii de infringement (incalcare - n. red.) in fata Curtii Europene de Justitie, Romania trebuie doar sa isi respecte obligatiile care ii revin in temeiul tratatelor si legislatiei secundare, asa cum au fost stabilite si in avizul motivat din partea Comisiei Europene (...) Oricum, chiar dupa demararea procedurii de infringement in fata Curtii Europene de Justitie, Romania se va putea conforma in orice moment dispozitiilor acesteia, evitand astfel propunerea si aplicarea de sanctiuni pecuniare, in orice faza a procesului, cat si pe parcursul eventualei resesizari din partea Comisiei cu privire la neindeplinirea hotararii Curtii", a spus Luminita Popa, partner al casei de avocatura Musat & Asociatii. Numai in cazul in care Romania nu ia toate masurile de aplicare a legislatiei, Comisia Europeana se poate adresa Curtii de Justitie solicitand plata unor daune.

"Nu exista reguli privind cuantumul minim sau maxim al acestor daune (...) In diferite cauze, Comisia a luat in calcul propunerea de daune cominatorii impotriva unor state de la cateva mii de euro pe zi pana la cateva sute de mii de euro pe zi", a spus Roxana Ionescu, coordonatorul practicii dreptului mediului din cadrul casei de avocatura NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen).

Ea da exemplul Greciei care a platit in final aproximativ 5 mil. euro ca si daune (pornind de la 20.000 de euro pe zi de intarziere) intr-un caz din domeniul gestiunii deseurilor.

Un alt exemplu este al Germaniei, cand Comisia avea in vedere sa propuna ca daune o suma de circa 240.000 de euro pe zi pentru transpunerea incorecta a unei directive.

Ce spune Comisia Europeana:

• Plangerea priveste constructia ilegala a unei instalatii care ar urma sa fabrice 60.000 de tone de formaldehida pe an;
• Romania a incalcat mai multe texte ale legislatiei din domeniul mediului si a permis constructia unei instalatii industriale de proportii inainte de relizarea evaluarii corespunzatoare a impactului de mediu;
• Ca nu i s-a adus la cunostinta aplicarea niciunei sanctiuni in cazul Kronospan;
• Daca nu se iau masuri corespunzatoare in urma celui de-al doilea avertisment, Romania ar putea fi adusa in fata Curtii Europene de Justitie.

Ce spune Kronospan:

• Pe platforma de la Sebes exista deja o fabrica de formaldehida (operationala inca din momentul in care Kronospan a cumparat platforma in 2004), care are toate reglementarile necesare;
• Urmeaza sa fie construita o a doua fabrica care nu a fost finalizata, nu este operabila si nu exista niciun impact asupra mediului produs de aceasta;
• Pentru lucrarile demarate in timpul procedurii de autorizare, dar inainte de obtinerea autorizatiilor finale, Kronochem (divizia chimica a Kronospan) a fost sanctionata atat de Garda de Mediu, cat si de Primaria Sebes;
• In 2007, lucrarile la instalatia de la Sebes au fost stopate dupa ce autoritatile au solicitat acest lucru;
• Intre timp, Kronochem a desfasurat o intreaga procedura in conformitate cu legislatia europeana si romaneasca pentru a obtine toate autorizatiile necesare pentru finalizarea constructiei.

Ce spune Ministerul Mediului:

• Impreuna cu toate autoritatile implicate este in curs de pregatire raspunsul Romaniei la avizul motivat (cel de-al doilea avertisment dat de Comisia Europeana Romaniei inainte de a ajunge in fata Curtii de Justitie);
• Instalatia care constituie subiectul demersurilor lansate de Comisia Europeana este o instalatie noua, care nu functioneaza si nici nu a functionat vreodata.