Adrian Vasilescu, BNR: Cum intoarcem roata recesiunii

Autor: Adrian Vasilescu 12.05.2010

Pentru Romania, a devenit neiertator ultimatumul deciziilor cardinale. Ca sa nu ramanem printre saracii Europei - la saracie avandu-i in urma noastra, in Uniunea Europeana, doar pe bulgari. Cine sa ia aceste decizii? Fortele trimise de lege s-o faca: Parlamentul, Executivul, celelalte autoritati de stat. Ar fi insa dramatic ca toate aceste forte, care detin puterea de a decide, sa aiba aroganta de a considera ca sunt singurele care au si puterea de a gandi binele si raul. Cum s-a intamplat deseori. Si pentru ca, tot deseori, dezbaterea publica s-a axat prea putin pe ce avem cu adevarat de facut.

Fara indoiala, autoritatile statului trebuie sa fie judecate public. Cu o conditie: ca in fata acestei inaltei Curti, care este opinia publica, sa aiba parte de o judecata dreapta. Iar noi, opinia publica, avem si indatorirea de a gandi proiecte care sa-si fi capatat substanta din dezbateri ample si din buna credinta.

Bunaoara, cred ca este prea putin analizat in dezbateri publice - chiar si in cercurile specialistilor - adevarul ca actuala criza ne impune, de mai bine de un an, o schimbare de model economic. Intai si intai fiindca banii disponibili pentru investitii, pentru remunerarea muncii, pentru imprumuturi bancare si pentru contributii sociale sunt mai putini. Iar in viitorul apropiat, cel putin pana la sfarsitul acestui an, nu se intrezareste o speranta imediata de modificare a acestui tablou. Iar, cand se va modifica, nimic din ce va fi dupa criza nu va semana cu paradigma de dinainte de criza.

Noua ani de expansiune economica necontenita (din 2000 pana in 2008) au fost, pentru Romania, o sansa exploatata in prea mica masura. Cum o sansa prea putin valorificata a fost si faptul ca, incepand cu anul 2000, mizand pe o inflatie calma si pe o politica monetara prudenta, deficitul bugetar a putut fi tinut in frau ani la rand. Era vara in economie si era timpul sa facem sanii. Dar am facut tot carute. Politica prociclica de cheltuieli bugetare. Iar in 2008, cand logica electorala a invins total logica economica, deficitul bugetar a iesit din tipare.

A urmat reculul PIB-ului, in 2009. Fapt inevitabil. Criza globala fortase deja, la cumpana dintre 2008 si 2009, intrarea in Romania. Ar fi, macar acum, timpul ca din recesiunea care ne-a lovit si din care am facut un subiect de dezbateri zilnice, de dimineata si pana noaptea tarziu, sa facem o buna ocazie pentru regenerarea economiei noastre. Cu doua conditii: regandirea conceptiei intregii societati romanesti despre cresterea economica si reasezarea adecvata a structurilor economice.

Evaluarea corecta a starii economiei romanesti, urmata de aplicarea unor masuri coerente si intr-un ritm sustinut pentru indreptarea dinamicilor strambe, ar putea sa asigure, imediat dupa ce va trece recesiunea, inscrierea intr-un nou ciclu de crestere sanatoasa si de durata. Va fi nevoie insa ca, odata cu tinerea sub control a balantelor macroeconomice, sa dam bice reformelor structurale, astfel incat sa fie obtinuta masa critica necesara detensionarii sistemului economic in ansamblul sau. Ar fi sansa inscrierii Romaniei pe o traiectorie economica ascendenta.

Daca vrem insa crestere economica sanatoasa, va fi nevoie sa ne injugam la rigoarea financiara si la restructurarea efectiva. Drum greu - de prea multe ori ocolit sau abandonat. Alternativa nu avem. Iar in joc e mai mult decat mandria nationala.

Ne-am grabit, in prea multe imprejurari, sa gandim ca Romania a dovedit din plin ca este in Europa prin cultura, prin spiritualitate, prin obiceiuri si prin aspiratii. E mult adevar in aceasta afirmatie. Dar si prea multa iluzie. E timpul sa regandim politicile educationale. Si e timpul sa ne aliniem exigentelor economice pe care actuala criza le aduce in fata Uniunii Europene in ansamblul ei. Desigur, prin performante certe. Si invatand, in sfarsit, din erorile trecute.