Seminar ZF - Timisoara: Avem proiecte pentru fonduri europene, dar bancile nu dau drumul la bani

Autor: Adriana Rosoga 14.05.2010

Timisoara nu duce lipsa de proiecte depuse pentru obtinerea de fonduri europene, valoarea acestora depasind in cazul anumitor programe sumele alocate de la Uniunea Europeana pana in 2013, insa principalul impediment in atragerea banilor este lipsa cofinantarii pentru proiectele deja aprobate.



Aceasta este concluzia conferintei "Cum sa iei bani de la UE? Invata de la firmele care au primit finantare europeana" organizata ieri de ZF la Timisoara in colaborare cu Banca Transilvania, CEC Bank, EximBank si casa de avocatura Bostina&Asociatii. Intalnirea face parte dintr-o serie de conferinte despre fondurile UE. Primele conferinte au fost la Bucuresti si Cluj, iar urmatoarea va fi la Iasi, pe 26 mai.

Unul dintre motivele pentru care beneficiarii nu obtin credite este acela ca in momentul in care au depus proiectul nu au trecut si pe la banca. "Criteriile bancii sunt diferite de cele ale autoritatilor care aproba proiectele. De aceea, solicitantul de fonduri europene trebuie sa construiasca din start cu firma de consultanta si cu banca un proiect care sa fie aprobat si cofinantat", a spus Leonard Cornoiu, directorul departamentului Programe Europene din cadrul Bancii Transilvania (BT).

El sustine ca finantarea si consultanta trebuie sa plece din momentul ideii de proiect. BT a lansat in acest sens o platforma dedicata fondurilor europene. "Europa iti da, dar nu iti baga si in traista. Beneficiarii proiectelor europene nu au o viata prea usoara. De aceea, am incercat sa simplificam accesul acestora la banii europeni. Suntem pe drumul cel bun. De la lansarea platformei de solutii pentru beneficiarii proiectelor europene, BT finanteaza un proiect la 2-3 zile, in aceasta perioada avand in lucru proiecte de aproape 200 mil. lei", afirma Cornoiu.

Cu problema cofinantarii proiectelor nu se confrunta numai firmele, ci si autoritatile locale, in special primariile din mediul rural care nu dispun de bani in bugetele locale pentru sustinerea acestor investitii. "Autoritatile locale, in special cele de la sate, nu au posibilitati de sustinere financiara a acestor proiecte. O problema majora este si aceea ca nu pot obtine finantare. O prima masura anticriza ar trebui sa fie cofinantarea acestor proiecte aprobate din bugetul de stat, pentru ca implementarea acestora inseamna si crearea de locuri de munca", precizeaza Adam Craciunescu, vicepresedintele Consiliului Judetean Timis,

La nivelul judetului pe care il reprezinta sunt mai multe proiecte in derulare, iar Craciunescu atrage atentia asupra faptului ca este important modul in care iti alegi firma de consultanta. "Au aparut numeroase firme de consultanta, s-au realizat foarte multe proiecte, s-au cheltuit bani pentru elaborarea lor, insa nu toate au avut succes, nu au fost aprobate".

Unul dintre motivele pentru care se intarzie implementarea proiectelor europene sunt contestatiile. "In Romania este deficitara procedura de achizitii publice. Tii o licitatie transparenta, se primesc contestatii, pana se solutioneaza situatia trec cateva luni sau ani, si chiar daca cei care au contestat pierd in instanta, ei nu sunt pedepsiti pentru ca au intarziat implementarea proiectului", explica Adrian Orza, viceprimarul orasului Timisoara.

La nivelul orasului Timisoara sunt depuse proiecte in acest moment pentru accesarea de fonduri europene cu o valoare cumulata de 1 mld. lei, pe programul regional, de mediu si transfrontalier. "Unul dintre proiectele pe care le-am depus se refera la transportul public pe canalul Bega si reabilitarea malurilor, adica crearea de spatii verzi si iluminat, precum si a statiilor pentru transportul public pe apa. Speram sa implementam acest proiect pana in 2012."

Fondurile europene se acorda pe baza unui punctaj, in functie de criterii bine stabilite, iar respectarea cu strictete a pasilor si a intocmirii documentatiei, chiar daca este stufoasa si necesita multa rigurozitate, face ca un proiect sa primeasca aprobarea. "Solicitantii de fonduri europene trebuie sa inteleaga ca in definitiv este o competitie in care "se premiaza" cele mai bune proiecte si este necesar sa fie respectati toti pasii. Este bine sa mearga la o firma de consultanta care sa-i sprijine de la scrierea si pana la implementarea proiectului", spune avocatul Alexandru Stoica, partener la casa de avocatura Bostina si Asociatii.

Pe de alta parte, Marcel Andrei Tolomey, director al sucursalei CEC Bank Timisoara, spune ca de multe ori se confunda nevoile reale de fonduri europene ale companiei cu nevoi imaginare. "Apelantii trebuie sa evalueze realist afacerea pe care o vor dezvolta. Un criteriu esential este de exemplu asigurarea desfacerii - daca vii cu un client care iti va consuma 60% din productie, atunci ai un atu", spune Tolomey. Directorul CEC Bank Timisoara spune ca sucursala pe care o conduce are la dispozitie pana la sfarsitul acestui an circa 300 mil. lei pentru credite acordate firmelor care au castigat contracte europene, dar crede ca nu vor fi suficiente proiecte pentru a consuma aceasta suma.

Ce spune insa reprezentantul autoritatii care selecteaza castigatorii proiectelor pentru dezvoltare rurala si pescuit, unde proiectele sunt cu mult mai mari decat valoarea disponibila, deci competitia este foarte stransa?

Maria Filip, sef serviciu evaluare-contractare in cadrul Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP) Timisoara, din cadrul Agentiei de Plati si Dezvoltare Rurala, afirma: " Din pacate, desi valoarea proiectelor aprobate creste pe zi ce trece, beneficiarii nu au finantare bancara si de aceea nu le pot pune in practica". Ea sustine ca 80% din proiectele care castiga finantare europeana sunt blocate pentru ca nu au finantare bancara. In plus, in cadrul Regiunii 5 Vest Timisoara, proiectele depuse de consiliile locale sunt depunctate din cauza nivelului de dezvoltare regional, mai mare decat media pe tara. In general, fondurile europene de dezvoltare sunt gandite in asa fel incat sa ajunga in primul rand in zonele defavorizate din punct de vedere economic. Timisoara este insa a doua zona ca putere economica dupa Bucuresti, fiind poarta de intrare pentru mari investitori straini ca Solectron, Continental sau Nestlé. Somajul in judetul Timis este acum de 4%, in pofida crizei economice, adica la jumatate fata de media pe tara si la o treime fata de judetele din sud-estul sau nordul Romaniei. Judetul Timis a avut anul trecut exporturi de circa 2,5 mld. euro, adica circa 10% din totalul exporturilor Romaniei.

Si in cazul lui Sorin Maxim, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Vest din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Turismului, unitatea unde se depun proiectele pentru infrastructura si microintreprinderi, proiectele depuse deja depasesc banii alocati in cele mai multe linii de finantare. Din contractele semnate, circa 20% sunt in plata. "Ceea ce ne preocupa este in primul rand daca proiectele castigatoare vor aduce bunastare cetatenilor. Nu exista o problema cu gradul de absorbtie", a spus Sorin Maxim.

Paul Ichim, vicepresedintele Eximbank, a atras atentia asupra calculelor financiare care trebuie sa justifice achizitiile propuse in cadrul proiectelor. "Daca beneficiarul proiectului decide ca are nevoie sa care sacii de ciment din punctul A in punctul B cu Mercedesul in loc de Dacia, adica sa cheltuie banii pe un utilaj mai scump, trebuie sa fie convingator din punct de vedere financiar, adica sa reflecte in calcule valoarea adaugata adusa de acel utilaj mai performant."