Criticile mediului de afaceri la adresa Guvernului se inmultesc: E nevoie de reorganizare pentru a fi eficienti, nu de masuri populiste de a va dona salariul
Oamenii de afaceri, care considera extrem de tardiv planul de masuri anuntat de autoritati, spun ca nu pot sa inteleaga de ce Guvernul nu renunta la risipa din achizitiile publice si sunt de parere ca orice tergiversare a implementarii masurilor convenite cu FMI nu va face decat sa creeze premisele pentru cresterea fiscalitatii in toamna.
"Ar fi fost mult mai bine sa se faca mai devreme (reducerea salariilor bugetarilor - n.red.), insa istoria nu se scrie cu daca. Marele semn de intrebare ramane implementarea", este de parere Doru Lionachescu, partener principal al casei de investitii Capital Partners.
El sustine ca in lipsa implementarii masurilor convenite cu FMI, un nivel al cheltuielilor bugetare la nivelul actual nu va duce decat la o crestere a taxelor din toamna. "Daca ratam implementarea, spulberam si ultima bruma de credibilitate pe care o mai avem. Noi trebuie sa restabilim credibilitatea. Nu avem cum sa iesim singuri din aceasta recesiune", a adaugat Lionachescu, care considera ca este de "neinteles de ce nu se actioneaza pe partea reducerilor in administratia publica, adica in directia achizitiilor publice".
Mediul de afaceri a criticat dur in ultima perioada lispa unei strategii pe termen lung a Guvernului, in conditiile in care predictiile economice se inrautatesc treptat. In luna aprilie anul acesta, FMI a revizuit prognoza de crestere economica din acest an la 0,8% fata de estimarea anterioara de 1,3%, iar in prezent nici macar scenariul unei cresteri zero nu pare sa mai stea in picioare.
O reducere diferentiata a pensiilor
"Si demnitarii ar trebui sa se gandeasca la masuri coerente, nu doar la idei populiste de a-si dona salariul pe cateva luni. Cred insa ca trebuie facuta o diferentiere in ceea ce priveste diminuarea salariilor si a pensiilor intre persoanele care au un venit de sub 1.000 de lei si cele care castiga peste sau intre pensionarii cu o pensie de 300 de lei si restul. Si acestia trebuie sa contribuie, dar intr-un procent mai mic", spune Stefan Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, companie agricola cu afaceri de peste 30 mil. euro.
Guvernul a negociat cu FMI un acord de reducere a salariilor bugetarilor cu 25% si al pensiilor cu 15% care ar urma se aplice din iunie. Decizia a fost preferata unei majorari a cotei unice si TVA.
" Masurile sunt luate destul de tarziu. Pana la urma este un pas, dar ca sa produca efecte, pentru ca ar fi dramatic sa iei aceste masuri care schimba existenta multor oameni si sa nu produci efecte, trebuie acompaniate de un control drastic al banilor de la buget. Este nevoie de o restructurare a aparatului bugetar. In agricultura sunt multe agentii, cum ar fi ADS, pline de oameni care nu fac altceva decat sa invarta hartii si la care cu un sfert din personal ar face treaba pe care o fac acum", a adaugat Poienaru.
Alte voci din mediul de business sustin ca autoritatile ar trebui sa se implice mai mult in controlul pietei negre care a ajuns la ponderi importante in anumite domenii.
"Nu mai vad loc pentru cresteri de taxe, pentru ca Guvernul trebuie sa controleze piata neagra, care in industria bauturilor alcoolice a ajuns la o pondere de 80% din consum", a afirmat Ioan Micula, co-proprietarul European Food & Drinks, cel mai mare grup romanesc din industria alimentara, cu afaceri cumulate de circa un miliard de euro.
Pe de alta parte, alti oameni din mediul privat sunt de parere ca statul are nevoie de sprijinul unor consultanti externi pentru a-si restructura institutiile.
"Nu am auzit de niciun minister sau agentie nationala care sa fi apelat la un consultant din exterior care sa-i reorganizeze activitatile si sa-l transforme intr-o organizatie eficienta", a afirmat Liviu Sfrija, presedintele Henkel Romania, companie cu afaceri de 135 mil. euro in industria bunurilor de larg consum si a adezivilor pentru constructii.
"Nu cred ca este nevoie de masuri de reducere a personalului in toate institutiile de stat. De exemplu, nu vad un exces de personal la nicio Directie a Finantelor Publice, dimpotriva, cred ca suntem singura tara in care stai la coada pentru a-ti plati impozitele", a completat Sfrija.
Ce anomalii sunt vizibile la stat?
"Nu mi se pare firesc ca intr-o societate care se considera moderna pozitiile de management din orice organizatie aflata in proprietatea statului sa fie ocupate de oameni implicati in politica, cu atat mai mult cu cat acest lucru genereaza schimbari frecvente in conducerea institutiilor. Noi am cautat sase luni un middle manager valoros, cu ajutorul unui head hunter, in timp ce la conducerea institutiilor de stat sunt numiti directori in cateva saptamani de la schimbarea partidelor la guvernare", a spus Sfrija.
Reactii la adresa lipsei de strategie pe termen lung a Guvernului a avut si Mariana Gheorghe, cel mai puternic executiv de pe piata locala aflat la conducerea Petrom, companie cu un business de 3 miliarde de euro, care considera ca daca autoritatile ar fi prezentat un program credibil pe termen scurt, mediu si lung, ar fi existat posibilitatea sa evitam aceste masuri.