Institutia fanion a zonei euro se transforma in „groapa de gunoi a pietei obligatiunilor”
Creditorii statelor europene cu situatii fiscale fragile sunt aproape de extaz. In incercarea de a mai tempera speculatiile la adresa monedei euro, BCE si-a asumat rolul de a prelua datoriile tarilor cu probleme. Care sunt riscurile?
Investitorii care detin obligatiuni elene sau portugheze au vazut in initiativa Bancii Centrale Europene (BCE), o institutie publica, de a interveni pe piata pentru a cumpara titluri de stat o oportunitate de a se debarasa de riscuri. Vor profita la maxim, lasandu-i pe contribuabilii din zona euro expusi la riscul unui faliment national, scrie The Telegraph.
Decizia BCE de a cumpara obligatiuni ale statelor cu probleme din zona euro risca sa transforme institutia cu sediul la Frankfurt in "groapa de gunoi a pietei obligatiunilor", unde se vor strange titlurile de care investitorii doresc sa scape.
In ciuda faptului ca majoritatea analistilor au salutat initiativa BCE, exista si sceptici, printre care si guvernatorul bancii centrale din Germania (Bundesbank), Axel Weber, care a avertizat ca masura va crea inflatie, deoarece va mari volumul de bani aflati in circulatie, scrie si agentia de presa Thomson Reuters.
Economistii atentioneaza de asemenea ca BCE va ramane expusa la un eventual default al Greciei, in timp ce bancile comerciale se vor putea debarasa in voie de titlurile de datorie pe care le au in bilanturi si vor scapa de probleme.
In plus fata de asigurarea unei finantari pentru datoriile de stat, BCE vrea sa cumpere si obligatiuni din sectorul privat si, desi teoretic institutia europeana poate cumpara, dar si vinde astfel de titluri, analistii preconizeaza ca programul va urma o singura directie, cel putin in urmatoarea perioada. In conditiile in care pietele financiare raman in continuare tensionate, daca BCE va opri achizitiile de obligatiuni guvernamentale, randamentele acestora ar putea atinge din nou niveluri record.
"BCE a apelat la aceasta masura, prin care cumpara obligatiuni ale unor state cu rating mai scazut, pentru a transmite investitorilor mesajul ca nu va permite tarilor cu probleme sa cada", potrivit analistului financiar Dragos Cabat.
BCE prefera relaxarea calitativa
"BCE schimba active sanatoase cu active toxice si desi nu va mari dimensiunea portofoliului sau, ii va deteriora calitatea. Este o transformare a rolului pe care il detine, asa cum au facut multe alte banci centrale. Ceilalti au apelat la relaxare cantitativa; BCE face relaxare calitativa", a explicat Charlez Wyplosz, profesor la Institutul de Studii Internationale de la Geneva.
BCE a cumparat obligatiuni guvernamentale emise de Portugalia, Spania, Italia, Grecia si Irlanda in valoare de 16,5 mld. euro in prima jumatate a saptamanii trecute, insa acest lucru nu a reusit sa tempereze temerile investitorilor.
"Nu este un pas agresiv. Este nevoie de mult mai mult pentru a stabiliza piata", a declarat Marco Vali, economist pentru UniCredit. El a precizat ca cele aproape 17 miliarde de euro sunt doar o fractiune din datoriile pe termen lung si mediu ale statelor sud-mediteraneene si ca pentru a convinge pietele, oficialii europeni trebuie sa ridice aceasta suma la 70 de miliarde de euro.
Si Neil Mellor, analist in cadrul Bank of New York Mellon, apreciaza ca investitorii au profitat de ocazie pentru a-si "aerisi" portofoliile si pentru a scapa de obligatiunile riscante. "Acest lucru lasa BCE intr-o pozitie deloc confortabila, intrucat acum se confrunta cu deteriorarea propriului bilant", a explicat Mellor.
La limita legalitatii
Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, este de parere ca "problema cea mai importanta este ca in Tratatul de la Maastricht apare clauza de «no bail-out», cu alte cuvinte BCE trebuie sa fie independenta si sa nu intervina pentru salvarea altor state. Din acest punct de vedere, initiativa BCE de a cumpara obligatiuni se afla in zona gri a legalitatii. De altfel, ideea care a stat la baza Tratatului de la Maastricht a fost tocmai aceea ca celelalte state nu trebuie facute responsabile pentru problemele unei tari. Probabil ca BCE va ajunge sa cumpere obligatiuni direct de la guverne si nu de la investitori, exista aceasta posibilitate tehnica, desi nu este tocmai o metoda ortodoxa si conforma statutului BCE".
Toate statele UE contribuie la capitalul BCE, insa nu au dreptul de a-si adjudeca o felie din profitul institutiei, dar nici nu au obligatia de a finanta pierderile acesteia.
In concluzie, riscurile pe care si le asuma BCE in prezent nu vor avea un efect direct asupra Romaniei. Guvernul de la Bucuresti detine 2,4645% din capitalul BCE.
Fed si Banca Angliei au aplicat aceeaSi terapie de Soc
Programul prin care BCE vrea sa cumpere obligatiuni de stat seamana cu metodele clasice de relaxare cantitativa, asa cum au fost cele lansate de banca centrala americana (Fed) dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers sau de Banca Angliei, care a tiparit bani pentru a putea cumpara titluri de stat de la banci. Fed a urmat o politica monetara extrem de expansionista, practic dublandu-si valoarea activelor detinute la circa 2.300 mld. dolari, pentru a cumpara titluri ipotecare, dar si obligatiuni pe termen lung emise de guvernul de la Washington.