Funcţionarii parlamentari (VI). Infracţiuni şi pedepse
Autor:
Catalin Fudulu
20.05.2010
Concediile
şi informarea mass-media
Funcţionarii aveau
dreptul la 60 de zile de concediu, care nu se acordau insă in
timpul desfăşurării sesiunilor parlamentare. Erau admise şi
concediile medicale, dar neserioşii puteau fi depistaţi cu
uşurinţă, intrucât Preşedintele putea controla starea de sănătate a
acestora. Se mai acordau invoiri de până la zece zile intr-o lună
de către Secretarul general şi de trei zile de către Preşedinte.
Dacă funcţionarul intârzia peste invoirea acordată, urma sancţiunea
disciplinară şi reţinerea retribuţiei pentru timpul in care nu a
lucrat.
Prezenţa se realiza prin semnarea la venire şi la plecare
intr-un registru. Nu erau admise intârzieri. La ora la care incepea
activitatea, directorii serviciilor inchideau registrele de
prezenţă şi prezentau rapoarte Secretarului general, dacă constatau
că existau funcţionari chiulangii. Nu era permisă staţionarea
funcţionarilor in sala de şedinţe decât strict in interes de
serviciu. Fără acordul Preşedintelui, mass-media nu puteau să
primească actele sau documentele cu care lucrau funcţionarii, ori
alte informaţii care priveau lucrările legislativului sau
activitatea comisiilor parlamentare. Salariaţii celor două camere
nu puteau publica articole in presă prin care să critice atitudinea
Preşedintelui, miniştrilor, parlamentarilor sau să intre in
polemică politică.
Sancţionarea abaterilor
Dacă se constatau
neglijenţe in activitatea unui funcţionar (insubordonare,
intârzieri repetate şi nejustificate, incorectitudine in lucrări),
acestuia i se cerea să prezinte o declaraţie scrisă, in care
trebuia să-şi exprime punctul de vedere. Cei care decideau gradul
de culpă al salariatului (preşedintele, secretarul general şi
chestorii) aveau de ales intre mustrare, tăierea salariului de la
15 la 60 de zile, suspendarea din activitate pe timp de şase luni,
destituirea din funcţie sau pur şi simplu
disponibilizarea.
Suspendarea din
activitate intervenea in momentul in care unui funcţionar i se
intenta un proces pentru o crimă sau un delict penal. Condamnarea
aducea cu sine şi destituirea, iar in cazul achitării Biroul
permanent trebuia să decidă dacă reprimirea fostului inculpat era
oportună. Pentru ruperea sigiliilor, sustragere de acte, ascundere
sau desfiinţare de documente, preşedintele il trimiterea in
judecată pe vinovat, insă pentru a constata dacă delictul comis a
fost real, cazul se cerceta de o comisie. Presupusul vinovat putea
să se folosească in apărarea sa de pledoaria unuia dintre colegi,
care trebuia să fie egal in grad cu el. Judecata cazului se realiza
in şedinţă secretă. Decizia de mustrare sau reţinere din salariu se
trecea intr-un registru special şi in fişa personală a
funcţionarului. Pentru destituire, suspendare sau disponibilizare,
decizia se trecea in registrul special şi se publica şi in
Monitorul Oficial, in ultimul caz fără a se specifica
motivele acesteia. Funcţionarii destituiţi nu mai aveau dreptul de
a ocupa vreo funcţie in cadrul Parlamentului. In caz de
disponibilizare, salariatul putea fi reprimit in serviciu, dar la
cel puţin trei ani de la pronunţarea pedepsei şi numai dacă exista
un loc vacant. Mustrările şi reţinerile din salariu erau şterse din
registrul special şi din fişa personală a angajatului dacă acesta
nu mai realiza o altă abatere timp de patru ani. Dacă un funcţionar
avea in cursul unui an reţineri din salariu echivalente cu suma
salariului pe şase luni, urma disponibilizarea acestuia. El putea
fi reprimit in serviciu după cel puţin doi ani, dar numai dacă
exista un post vacant.
Pedepsele care se
aplicau uşierilor constau şi in consemnarea la locul de muncă, dar
nu mai mult de cinci zile. Cu bune şi rele, viaţa funcţionarilor
parlamentari a mers inainte, fără ca deficienţele din activitatea
acestora să fie cunoscute publicului larg, din cauza discreţiei
impuse de Regulament.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.