Strategul-sef al ING: Economiile lenese din Vest franeaza cresterea pietelor emergente din estul Europei

Evolutia pietelor emergente din Europa Centrala si de Est in urmatorul deceniu va fi influentata negativ de cresterea lenta si deflatia din economiile vestice, in timp ce pietele din Asia si America Latina vor iesi castigatoare, este de parere Ad van Tiggelen, strateg-sef la ING Investment Management-divizia de administrare a investitiilor din cadrul grupului olandez ING.

Turbulentele financiare din ultimii ani nu au scos pietele emergente de pe radarul investitorilor. State precum Rusia, China si tarile din Europa Centrala si de Est vor continua sa fie principala destinatie a investitiilor. Productivitatea ridicata a fortei de munca, productia de marfuri si apropierea de Statele Unite ale Americii vor fi factorii care vor diferentia performantele pietelor emergente in urmatorii zece ani.

"Ultima decada a fost foarte volatila, pietele de capital inregistrand caderi abrupte urmate de cresteri spectaculoase. Castigatorii urmatorului deceniu vor fi pietele emergente din Asia, datorita productivitatii ridicate a fortei de munca, America Latina si Rusia pentru ca prima este strans legata de economia Statelor Unite ale Americii, in timp ce performanta Rusiei este strans legata de productia de marfuri. Pietele emergente din Europa Centrala si de Est sunt undeva la mijloc, insa evolutia lor in urmatorul deceniu va fi trasa in jos de cresterea lenta si deflatia din economiile vestice, de care sunt strans legate", a spus Ad van Tiggelen, strateg-sef la compania olandeza ING Investment Management, cu active in gestiune de peste 340de miliarde de euro. Administratorul investeste aproximativ 30 de milioane de euro pe piata locala prin intermediul a doua fonduri inregistrate la Luxemburg si administrate local.

In calitate de strateg-sef, Ad van Tiggelen este implicat in investitiile pe care fondurile de investitii administrate de ING IM le fac la nivel international. Administratorul face parte din cel mai mare grup financiar olandez ING, care in toamna anului 2008 a primit un sprijin financiar de 10 mld. euro de la guvernul olandez.

Compania a participat anul trecut la selectia administratorului Fondului Proprietatea, procedura fiind insa castigata de un alt mare nume al asset managementului mondial - Franklin Templeton.

Viitorul monedei euro se decide in urmatorul an

In opinia oficialului ING, urmatoarele 12 luni sunt cruciale pentru viitorul zonei euro, planul de sprijin financiar in valoare de 750 mld. euro asupra caruia au cazut recent de acord FMI si UE fiind o "solutie prin care s-a castigat timp".

"In urmatorul an, maximum doi, se va decide viitorul zonei euro. In momentul de fata asistam la o lupta intre speculatori, care iau pozitii short pe datoriile Greciei, si Banca Centrala Europeana implicata in masuri de salvare a pietelor. Daca curentul de opinie pronuntat antigrecesc al Germaniei va influenta deciziile Bancii Centrale in directia opririi stimulilor financiari, am putea asista la un nou val de speculatii si chiar la o rupere in doua a zonei euro. In acest caz, nu cred ca ne vom intoarce la marca germana, ci la o separare intre statele puternice si cele cu probleme", a explicat Van Tiggelen.

Cu toate acestea, oficialul ING este optimist ca Grecia va adopta masurile de austeritate impuse de FMI pentru a nu pierde sprijinul financiar, in timp ce zona euro isi va asuma pierderile provenite din datoriile Greciei.

Frica de default inchide zona euro cel putin cinci ani

Alaturi de volatilitatea ridicata cauzata pietelor financiare, problemele financiare ale Greciei vor avea un efect de "inchidere" a zonei euro pentru cel putin cinci ani. Romania ar urma sa adere la zona euro in 2015 potrivit programului de convergenta.

"Nu vor mai fi aderari la zona euro in urmatorii cinci ani. Situatia Greciei a generat suspiciuni foarte mari si frica in randul statelor din zona, care nu vor mai accepta noi membri daca nu au o istorie economica solida. Doar daca se intampla un miracol economic in urmatorii cinci ani, Romania ar putea adera la zona euro in 2015", a continuat oficialul ING.

Bondurile corporatiilor au devenit mai sigure decat cele de tara

Datoriile publice si deficitele mari cu care se confrunta statele din Europa au facut ca obligatiunile emise de stat sa fie percepute mai riscante decat cele emise de companii.

"In momentul de fata este mai bine sa cumperi obligatiuni emise de corporatii globale decat cele emise de tari, pentru ca expunerea globala diminueaza din risc. Veniturile marilor corporatii au crescut cu 30%, iar acest lucru face ca si actiunile sa fie ieftine. Chiar daca pietele de actiuni mai pot scadea cu 10% in perioada urmatoare, acest lucru le face si mai atragatoare pentru achizitii", a continuat Van Tiggelen.

Scaderea apetitului pentru risc in randul marilor investitori institutionali a generat retrageri marginale de capital de pe pietele europene de actiuni, care si-au adapostit temporar plasamentele in fonduri monetare. Van Tiggelen nu crede intr-un nou colaps al pietelor de actiuni, dupa modelul celui cauzat de caderea bancii de investitii Lehman Brothers in toamna anului 2008. In opinia lui, pericolul pentru pietele de actiuni sta in faptul ca "lumea vorbeste tot mai mult despre recesiune iar pericolul ca investitorii sa contamineze pietele cu frica de recesiune este ridicat".

In conditiile unor piete extrem de volatile si imprevizibile asa cum sunt cele din momentul de fata, strategul-sef al ING este de parere ca o strategie care poate da rezultate este diversificarea portofoliului pe mai multe clase de active.

"Cand te astepti ca orice rezultat sa fi posibil, diversificarea este cea mai eficienta strategie. Pe termen lung pot aduce oportunitati de investitii obligatiunile emise de Germania, sau cele ale marilor corporatii, precum si actiunile din sectoare defensive precum productia de medicamente, telecomunicatiile, petrolul si tehnologia. Actiunile companiilor financiare sunt in continuare riscante", a conchis Van Tiggelen.