Primariile au cheltuit anul trecut 4,3 miliarde de euro cu salariile functionarilor, de trei ori mai mult decat in 2004

Autori: Ciprian Botea , Iulian Anghel 24.05.2010

Administratiile locale s-au dovedit, in ultimii ani, la fel de cheltuitoare ca guvernul central. In ultimii sase ani, cheltuielile cu salariile au crescut in administratiile locale de trei ori, iar veniturile mai mari din perioada de crestere economica au fost absorbite de cheltuielile curente. In aceeasi vreme, din 3.227 de primarii din Romania, 2.400 nu-si pot plati angajatii din veniturile proprii si apeleaza la banii veniti de la bugetul central. Situatia administratiilor locale - care agraveaza situatia generala a tarii - este inrautatita de faptul ca banii imprumutati au fost folositi nu pentru investitii, ci pentru cheltuieli curente, arata analistii. Potrivit acestora, la adapostul autonomiei locale, banii destinati unor obiective au fost folositi, intr-o totala netransparenta, pentru altceva - salarii de pilda.



Cheltuielile cu salariile functionarilor din administratiile locale au crescut de aproape trei ori in ultimii sase ani, ajungand la 18 miliarde de lei (4,3 mld. euro) in 2009, avand in vedere ca veniturile mai mari incasate in perioada de crestere economica au mers preponderent in cheltuieli curente.

In 2009, cand economia s-a contractat cu peste 7%, cheltuielile de personal ale administratiilor locale au continuat sa creasca, ajungand la o pondere de 36% din total fata de 32% in 2008, arata datele Ministerului de Finante. Numarul functionarilor publici a crescut de la inceputul lui 2005 si pana anul trecut cu circa 70.000 de persoane, in timp ce salariile au crescut mult peste puterea economiei.

"Daca nu se faceau acele angajari si nu existau cresteri atat de mari de salarii in sectorul public in anii trecuti, nu mai discutam acum masuri de restructurare atat de dure. Din pacate, situatia actuala a fost mult agravata nu numai de politica salariala a administratiilor locale si a Guvernului, dar si de majorarile de pensii din anul electoral 2008", a declarat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.

Intre 2004 si 2008 cheltuielile au crescut mai repede decat veniturile, astfel ca deficitul bugetului centralizat al administratiilor locale a crescut de aproape opt ori, de la 587 de milioane de lei la 4,27 miliarde de lei. Anul trecut, deficitul bugetelor administratiilor locale s-a diminuat la 2,26 miliarde de lei, in conditiile in care primariile au taiat din cheltuieli pentru ca au gasit mai greu finantare pe piata. Singurul an in care s-a inregistrat un excedent a fost 2006, cand autoritatile locale au incasat cu 327 de milioane de lei mai mult decat au cheltuit.

Bani imprumutati pentru investitii, folositi pentru cheltuieli curente

Analistii spun ca problema deficitului bugetelor locale este agravata de faptul ca banii imprumutati au acoperit cheltuieli curente si nu investitii. "Factura sociala este permanenta, este o combinatie intre un perpetuum mobile si un bulgare de zapada, pe cand investitiile in infrastructura genereaza venituri ulterioare", comenteaza Anghel.

Cheltuielile curente reprezinta peste 75% din cheltuielile totale ale administratiilor locale. Pe langa salariile angajatilor, primariile au alocat intre 2004 si 2009 mai multi bani si pentru subventii si ajutoare sociale. Cheltuielile cu asistenta sociala suportate din bugetele locale au crescut in acest interval de la 932 de milioane de lei la peste 3,1 miliarde de lei, in timp ce sumele alocate pentru subventii s-au majorat cu 61%, pana la 2,25 miliarde de lei.

In conditiile in care deficitul bugetului centralizat al administratiilor locale a crescut constant in ultimii ani, gradul mai ridicat de indatorare s-a resimtit in sumele platite in contul dobanzilor. Astfel, primariile au platit dobanzi in cuantum de 908 milioane de lei anul trecut, fata de 121 de milioane de lei in 2004. Valoarea creditelor rambursate a crescut in acelasi interval de la 115 milioane de lei la 419 milioane de lei.

De exemplu, Primaria Sectorului 1 a platit anul trecut dobanzi in valoare de 25,5 milioane de lei, in timp ce Primaria Sectorului 3 a avut cheltuieli de peste 29 de milioane de lei cu dobanzile, potrivit datelor de pe site-urile celor doua institutii. Cheltuielile de personal ale Primariei Sectorului 1 au crescut cu 43% intre 2005 si 2009, pana la 356 de milioane de lei. La sectorul 3, suma alocata pentru salariile functionarilor aproape s-a dublat in acest interval, pana la 172 de milioane de lei, in timp ce ponderea acestora in totalul cheltuielilor a crescut de la 29% la 37%. Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoita, nu a dorit sa comenteze telefonic situatia.

O crestere mai mare a cheltuielilor cu personalul se inregistreaza la Timisoara, unde sumele alocate pentru salarii au avansat cu 148% intre 2005 si 2009, ajungand la 256 mil. lei.

La Craiova, cheltuielile cu salariile angajatilor Primariei au crescut intre 2006 si 2009 cu 56%, pana la 215 milioane de lei, in timp ce la Arad s-au dublat. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, are o explicatie pentru faptul ca, de la 58 de milioane de lei, in 2005, cheltuielile cu salariile ale institutiei au crescut la 127 de milioane de lei in 2009. El afirma ca acest lucru s-ar datora faptului ca, intre timp, Primaria a preluat pe lista sa de cheltuieli si Administratia patrimoniului local.

"Avem trei lucruri: Primaria, Directia de asistenta sociala si Administratia patrimoniului local care, la Bucuresti, de pilda, este in afara Primariei. Fata de 2004 in toate cele trei structuri eu nu am decat 20 de oameni in plus. Salariile functionarilor publici sunt cele date de lege. Ca am acordat unele sporuri - de pilda sporul legal de 75% pentru cei care lucreaza cu fonduri europene - este altceva. Dar mai trebuie sa observati un lucru. Anume ca, la Arad, 44% din buget merge spre investitii", afirma Gheorghe Falca.

In timp ce veniturile administratiilor publice locale au crescut in ultimii sase ani cu aproape 30 de miliarde de lei, sumele alocate investitiilor au crescut cu mai putin de 9 miliarde de euro. Cheltuielile cu investitiile s-au situat anul trecut la 11,5 miliarde de euro, fiind totusi de patru ori mai mari decat in urma cu sase ani.

Cresterea rapida a cheltuielilor cu salariile functionarilor publici locali vine in contextul in care si la nivel central tendinta a fost aceeasi in perioada de crestere economica. Astfel, la nivelul bugetului de stat, veniturile totale au avansat cu 70% intre 2004 si 2009, pana la 54,7 milioane de lei, in timp ce cheltuielile au crescut de 2,5 ori, pana la 89,8 milioane de lei.

Analistul economic Aurelian Dochia arata ca majoritatea banilor administratiilor locale vin de la bugetul central (prin cota defalcata de TVA).

"Majoritatea banilor vin de la bugetul central. Cand statul nu o sa mai aiba bani, atunci nu o sa mai dea administratiilor, iar ele va trebui sa reduca cheltuielile. Insa toata discutia aceasta cu implicarea Guvernului in situatia administratiilor trebuie pusa si altfel. Se discuta despre politizarea administratiei, dar, la adapostul descentralizarii, unii fac ce vor", arata Dochia.

El afirma ca Guvernul - departe de a incerca politizarea administratiei - ar trebui sa aiba un control mai riguros al cheltuirii banilor.

"Administratiile transfera banii dintr-un fond in altul. Initial sunt alocati bani pentru un obiectiv pentru ca apoi sa te trezesti ca ei sunt folositi pentru altceva, pentru salarii, de exemplu. Acest lucru nu merge, iar Guvernul aici ar trebui sa intervina - in controlul cheltuirii banilor alocati. Cand banii sunt cheltuiti pentru altceva decat pentru ceea ce s-a stabilit nu poate fi invocata autonomia locala", spune Dochia.

Functionarii primariilor se tin cu banii din bugetul central, nu din veniturile locale

Potrivit ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga, din cele 3.227 de primarii din Romania, 2.400 nu isi platesc personalul din taxele si impozitele locale, cum ar fi normal, folosind banii veniti de la buget pentru acest lucru.

Recent, Ministerul Administratiei si Internelor a elaborat o lege privind falimentul primariilor - acestea putand fi declarate falimentare, ca orice societate comerciala, daca nu-si achita datoriile mai vechi de 120 de zile si daca acestea depasesc 50% din bugetul anual.

Potrivit lui Vasile Blaga, o unitate administrativ-teritoriala intra in insolventa daca nu isi achita obligatiile de plata lichide si eligibile mai vechi de 120 de zile si daca nu platesc salariile pe o perioada mai mare de 120 de zile.

Pana in prezent, primariile nu puteau fi executate silit decat in urma unei decizii judecatoresti definitive.

Principalele surse de venit ale administratiilor publice locale sunt impozitele pe venit si salarii, din care s-au strans 15 miliarde de lei anul trecut, impozitele si taxele pe proprietate, cu o contributie de 3,3 miliarde de lei in 2009, si impozitele si taxele pe bunuri si servicii, din care s-au strans 18,2 miliarde de lei.

In ultima categorie intra si suma defalcata din TVA virata de la bugetul de stat catre bugetele de stat, in valoare de 17,1 miliarde de lei in 2009.

In primul trimestru din 2010, cheltuielile de personal ale administratiilor publice locale au urcat la aproape 44% din cheltuielile totale, adica 4,51 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului de Finante.

Veniturile au depasit insa cu aproape doua miliarde de lei cheltuielile, atingand 12,2 miliarde de lei.