Cum se lupta Guvernul Boc cu discursul de tip socialist al sefului FMI

Insa atentia Guvernului pare ca se concentreaza pe altceva: de trei zile cei mai importanti oameni din Executiv dau explicatii despre termenii negocierilor incheiate cu FMI in urma cu trei saptamani, in conditiile in care seful Fondului Monetar, Dominique-Strauss Kahn, a declarat la un post francez de televiziune ca a fost exclusiv decizia Guvernului roman de a taia salariile bugetarilor cu 25% si pensiile cu 15%, in loc de a majora taxele, asa cum a propus misiunea institutiei financiare.

"Guvernul roman ne-a spus: Vom taia 20 - 25% din salariile functionarilor. Noi am spus nu, nu luati aceasta masura daca vreti sa faceti economii, mariti impozitele si mai ales impozitele pentru cei mai bogati. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem", a spus directorul FMI la postul francez.

Oficialii romani, intre care premierul Emil Boc, ministrul finantelor Sebastian Vladescu, consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu, au afirmat ca reprezentantii Fondului au insistat pe majorarea taxelor si ca seful FMI, un fost ministru socialist al economiei, a facut aceste afirmatii pentru publicul francez, pentru ca doreste sa intre in cursa prezidentiala din 2012 impotriva lui Nicolas Sarkozy.

"Optiunea FMI a fost TVA de 24%, cota unica de 20% si reducerea salariilor cu 20%. Fata de aceasta optiune, am ales sa reducem cheltuielile bugetare fara a creste taxele, pentru ca o impozitare suplimentara a mediului de afaceri ar afecta sansele de reluare a cresterii", a spus Boc.

Imediat, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania, a precizat intr-un comunicat ca printre masurile discutate s-a numarat trecerea la impozitarea progresiva a veniturilor, dar ca Fondul este de acord ca alegerea Guvernului de a se concentra pe reduceri de cheltuieli va asigura incadrarea deficitului bugetar in limite adecvate.

Ce are de facut Guvernul

In primul rand sa se miste repede. Oficialii de la Palatul Victoria trebuie sa treaca prin Parlament in trei saptamani un pachet de legi care prevede taierea salariilor si a pensiilor, in conditiile in care sindicatele ameninta cu greva generala, patronatele nu se hotarasc sa voteze pachetul in CES, iar opozitia a anuntat ca va lupta pe viata si pe moarte pentru anularea acestor propuneri, prin depunerea unei motiuni de cenzura si, in cele din urma, prin contestarea la Curtea Constitutionala.

Daca modificarile legislative privind taierea cheltuielilor nu vor intra in vigoare pana la jumatatea lui iunie, cu cateva zile inaintea board-ului FMI din 28 iunie, atunci Romania nu va mai primi transa a cincea din imprumutul acordat de institutia de la Washington, ceea ce inseamna ca nu vor mai fi bani de salarii si de pensii. Cel putin asta sustine presedintele Traian Basescu, insa este greu de crezut ca formatiunile de opozitie vor lasa cale libera Guvernului.

Procedura asumarii raspunderii presupune ca legile sunt adoptate in termen de trei zile de la citirea lor in plenul Parlamentului daca nu este depusa o motiune de cenzura. Motiunea trebuie citita in plen, apoi dezbatuta si votata. Acest pas poate dura minimum doua saptamani, iar daca legile vor trece, iar opozitia gaseste argumente pentru care legile nu sunt constitutionale, atunci poate face o sesizare la Curtea Constitutionala. Curtea nu are un termen pentru a se pronunta asupra unei legi. Curtea poate admite sesizarea, ceea ce presupune ca modificarile gandite de Guvern in acest moment sunt nule, sau o poate respinge, ceea ce inseamna ca legile merg la promulgare la presedinte.

Guvernul si presedintele nu au nicio garantie ca legile nu vor fi intoarse de Curte. In 2009, cele mai importante legi date de guvern au fost considerate neconstitutionale: legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul sau o lege care ataca numirile pe criterii politice la deconcentrate.

Pasii legislativi pentru taierea salariilor

• Adoptarea unor modificari legislative in sedinta de guvern - posibil miercuri.
• Trimiterea modificarilor la Parlament - dupa sedinta de guvern.
• Dezbaterea legilor prin procedura asumarii raspunderii Guvernului - dureaza cel putin o saptamana de la convocarea Camerelor.
• Posibila depunere a motiunii de cenzura - dureaza inca o saptamana.
• Posibila contestare la Curtea Constitutionala - judecatorii nu au un termen pentru a se pronunta pe valabilitatea modificarilor legislative.
• Promulgarea legilor - seful statului are la dispozitie 20 de zile pentru a promulga modificarile sau pentru a le intoarce la Parlament pentru verificari.