Ministerul de Interne si-a majorat cu 50% numarul de angajati intre 2005 si 2009, Finantele cu 25% iar ministerul Agriculturii cu 66%

Sefii ministerelor si ai agentiilor din spatele lor s-au justificat intotdeauna ca nu toate functiile in institutiile pe care le conduc sau le coordoneaza sunt ocupate. Insa, an de an, prin legile bugetelor de stat s-au cerut majorari de posturi.

Nici 2010 nu face exceptie. De pilda, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei avea anul trecut trecute in schema de finantare 680 de posturi. Ministerul Turismului, avea, tot anul trecut, 229 de posturi. Noul Minister al Dezvoltarii si Turismului, rezultat din fuziunea celor doua institutii, are finantate anul acesta 865 de posturi - ceea ce inseamna ca in acest nou minister, intr-un an de criza profunda, schema a fost extinsa cu aproape 60 de posturi si nu redusa.

Ministerul Economiei si-a redus aparent schema din 2005 pana in 2009 de la 888 de persoane la 587. Dar in legea bugetului pentru 2010 are bugetate 2.372 de posturi. Majorarea schemei este explicabila prin faptul ca a preluat Ministerul pentru IMM-uri. Dar atunci a avut Ministerul pentru IMM aproape 1.800 de oameni, adica de mai bine de trei ori decat Ministerul Economiei? Legea bugetului pentru 2009 arata ca Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri care a fost absorbit de Ministerul Economiei a finantat anul trecut 403 posturi. De unde apar atunci ca urmand sa fie finantate in 2010, la Ministerul Economiei, 2.372 de posturi? De unde vin acesti aproape 1.400 de oameni in plus?

Realitatea a facut ca, de-a lungul vremii, ministerele sa se restructureze, sa se extinda, sa fie inghitite, comasate, facute la loc. Administratia a fost in mainile guvernantilor o plastilina din care s-au modelat diferite figurine. Oamenii au fost mutati de colo-colo, este greu sa le dai de urrma, insa ei exista, desi nu este clar daca cei care conduc ministerele chiar stiu cati angajati au.

Un reper, desi departe de a fi infailibil, raman legile bugetelor de stat aprobate de-a lungul anilor. Ministrii au cerut un numar de posturi - desi ar putea justifica ca nu toate au fost ocupate. Bun. Dar atunci de ce le-au cerut? Apoi, obisnuinta era ca banii economisiti din posturile neocupate sa fie impartiti, la finele anului, celorlalti angajati. Pana la urma, posturile finantate prin legea bugetului au provocat un cost fie ca au fost sau nu ocupate.

Chiar daca calculul pe care il facem astazi nu este perfect, cifrele sunt bazate pe legile bugetelor aprobate de-a lungul anilor. Iar aceste cifre arata ca din 2005 pana anul trecut numarul posturilor finantate de ministere au crescut cu 60.000. Sunt si ministere care, in acest interval, si-au redus numarul de oameni. Insa numarul lor este insignifiant. De la Ministerul Culturii au disparut din schema de finantare din 2005 pana in 2009 sase posturi, de la Ministerul Comunicatiilor noua, de la Ministerul Educatiei 12. Justitia a pierdut si ea 424 de posturi, Sanatatea 283, iar Transporturile 120. (Ministerul Apararii Nationale a pierdut 3.541 de posturi finantate, dar Apararea este un caz special, data fiind reforma prin care a trecut). Pot fi comparate aceste scaderi cu angajarile facute de celelalte ministere? Numai Ministerul Administratiei si Internelor si-a largit schema de finantare din 2005 pana in 2009 cu 49.636 de posturi. Atunci nu este de mirare ca, daca in 2005 acest minister cheltuia cu personalul 480 mil. euro, a ajuns sa cheltuiasca in 2009 1,38 mld. euro - sigur, aici adaugandu-se nu doar cresterea numarului de salariati, ci si a salariilor.

Ministerul Agriculturii si-a extins schema posturilor finantate cu 4.444 de posturi din 2005 pana in 2009. Rezultatul: cresterea cheltuielilor cu personalul de la 31,5 mil. euro la 125 mil. euro in intervalul amintit.

De altfel, potrivit datelor Ministerului Finantelor, cheltuielile cu personalul in institutiile de stat au evoluat de la 5,89 mld. euro in 2005 la 11,1 mld. euro in 2009.

In topul ministerelor care si-au extins schema se numara Ministerul Finantelor, care a finantat in 2009 cu 6.428 de pozitii mai mult decat in 2005 (cu o crestere a cheltuielilor de personal de la 97 la 252 mil. euro in intervalul amintit).

ROMANIA LA RAPORT: TEMELE ANALIZATE DE ZF

Primariile au cheltuit anul trecut 4,3 miliarde de euro cu salariile functionarilor, de trei ori mai mult decat in 2004 l Arbitrul pietei telecom, institutia care a cheltuit milioane de euro pe masini, insa niciun euro pe avocati l Statul a alocat miliarde de euro in ultimii ani pentru energie, dar companiile din acest sector sunt un sac fara fund. Unde se duc banii? l Statul cheltuie mai mult cu jandarmii si cu politistii decat cu medicii si cu profesorii l Piata achizitiilor publice, 12 mld. de euro pe an. Contracte cu dedicatie si o factura umflata l Ministerul Transporturilor a avut 13 mld. euro in perioada 2005-2009. In ce s-au dus banii daca nu se vad schimbarile? l Romania, o tara pe care in 20 de ani politicienii au trimis-o la coada Europei Centrale si de Est l Educatia are 7 mld. euro la dispozitie, de trei ori mai mult ca in 2005. Unde se scurg banii? l Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au dublat in cinci ani, peste puterea economiei l Statul plateste o divizie de 2.000 de responsabili cu PR-ul si comunicarea, care insa nu conving pe nimeni l Datoria publica a crescut de patru ori in ultimii zece ani. Ne-am imprumutat insa doar pentru a plati salarii si pensii l Cum se prabuseste sistemul public de sanatate, dar banii alocati cresc de la an la an l Romania pierde 3 mld. euro anual din subventiile necontorizate pentru agricultori si din piata neagra a alimentelor l Informatizarea: o investitie de peste un miliard de euro care nu a imbunatatit eficienta administratiei