KPMG: Trecerea bancilor la standardele internationale de raportare financiara ar aduce mai multi bani la buget

Majoritatea bancilor sunt pregatite sa treaca la standardele internationale de raportare financiare (IFRS), iar situatia ar fi convenabila si pentru autoritatile fiscale avand in vedere ca pe acest sistem de raportare a rezultatelor financiare provizioanele sunt mai reduse si profiturile mai mari, ceea ce ar aduce mai multi bani la buget.

"In 2008, si in majoritatea cazurilor si in 2009 pe standardele romanesti de contabilitate, bancile au provizioane mai mari, costuri mai mari si profit mai mic sau chiar pierdere. Deci trecerea la IFRS, sub girul Bancii Nationale, ar fi convenabila si pentru autoritatile fiscale, desi pana acum a tot fost tergiversata. Impozitele colectate ar fi mai mari, daca s-ar taxa profitul din IFRS", a explicat Serban Toader, senior partner al KPMG, pentru ZF.

Anul trecut profitabilitatea bancilor a fost diminuata drastic de cresterea costurilor cu provizioanele, pe fondul deteriorarii accelerate a portofoliilor de credite, care inregistrau intarzieri la plata ratelor.

Diferentele aferente provizioanelor pentru deprecierea creditelor intre cele doua sisteme de raportare au crescut de la mai putin de 5% la nivelul profiturilor anului 2007 la aproape 40% pentru profiturile aferente anului 2008 si la o diferenta "alarmanta" de aproape sase ori la nivelul rezultatelor prezentate pentru primul semestru al anului 2009, potrivit unui studiu al KPMG.

Criza economica a provocat in 2009 pierderi pentru circa jumatate din cele 42 de banci de pe piata, dupa standardele romanesti de contabilitate (RAS). Castigul net cumulat al celor 42 de banci locale a fost de circa 772 mil. lei, de sase ori mai mic decat castigul record de 4,4 mld. lei realizat in 2008.

Pentru creditele cu restante mai mari de 90 de zile, de exemplu, nu se ia in considerare in calculul provizioanelor statutare decat maximum 25% din valoarea colateralului, a garantiei. "In mod normal, cand te uiti la rambursarea unui credit, te uiti sa vezi din ce surse vor fi restituiti acei bani. Or, una dintre surse ar putea fi in cel mai rau caz colateralul. Il evaluezi la o valoare prudenta, nu-l iei la valoarea de 100%. De aici apare diferenta respectiva."

Toader apreciaza ca adoptarea IFRS ar trebui facuta complet. "Atunci cand trebuie facuta adoptarea IFRS-ului, trebuie facuta complet. Nu sa alegem ce ne place mai mult si sa nu alegem ce nu ne place. Ce ar putea sa nu placa la IFRS? De exemplu, evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare aduce o mai mare volatilitate in contul de profit si pierdere. Institutiilor financiare nu le place intotdeauna lucrul acesta. Nu poti sa stii cum va fluctua valoarea de piata. Unora le place stabilitatea. Dar, asta este piata. Este ca la doctor: asta-i radiografia la momentul respectiv!"

In ceea ce priveste afirmatiile conform carora acest principiu contabil ar fi contribuit si el la criza economica mondiala, Toader este de o alta parere.

"Este un exemplu clasic de a da vina pe mesager. Valoarea justa reflecta o realitate economica si a scos la suprafata decizii eronate de management, cum ar fi cele legate de creditele subprime sau credit default swaps. Nu poti sa spui: imi place valoarea justa cand cresc preturile si nu ne mai place cand piata scade... Trebuie sa existe o consistenta. Din punctul nostru de vedere, IFRS reflecta cel mai bine substanta economica a tranzactiilor respective si a unui business in general."

Si oficialii bancii centrale au atentionat ca standardele internationale de raportare financiara trebuie adoptate integral, nu doar pentru postul contabil privind provizioanele.

Toader apreciaza ca bancile au progresat foarte mult, majoritatea dintre ele fiind pregatite sa faca pasul la IFRS, pentru ca multe dintre ele au si raportarile periodice pe care le fac catre bancile - mama conform standardelor internationale.

"Eu cred ca vor reusi intr-un orizont de timp rezonabil, de un an sau doi, sa treaca la IFRS. Si cred ca multora dintre ele le-ar si conveni lucrul acesta. Pentru subsidiarele bancilor internationale a mai pregati inca un set de raportari financiare este un efort administrativ care nu le aduce foarte multa valoare adaugata. Asa cum nu aduce valoare nici actionarilor lor, nici investitorilor, care prefera sa isi fundamenteze analizele pe baza raportarilor IFRS."

In prezent, si bancile atunci cand dau credite firmelor se uita si ar prefera sa ia decizia de creditare mai degraba pe baza raportarilor realizate pe IFRS decat pe cele realizate in RAS, potrivit lui Toader.

El considera ca trecerea la IFRS ar trebui sa se faca cu bancile, in primul rand, si apoi sa se extinda pentru toate companiile.

Iar la observatia, poate justificata, ca aplicarea IFRS pentru toate companiile ar fi pentru multe din acestea un efort prea mare, raspunsul este ca la momentul actual este in lucru un standard international de contabilitate aplicabil intreprinderilor mici si mijlocii.

Cati bani au adus bancile la buget in 2009

Bancile comerciale au virat anul trecut la buget 1,2 mld. lei (290 mil. euro) in contul impozitelor pe profit datorate, potrivit datelor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Suma platita de banci anul trecut la buget reprezinta impozitele anticipate aferente profiturilor record din 2008 si se ridica la circa 10% din totalul impozitului pe profit colectat de Finante.

Conform Codului fiscal, bancile au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial actualizate cu inflatia, pe baza profitului din anul precedent.

Chiar daca bancile inregistreaza pierderi, sunt obligate sa plateasca cel putin impozitul minim anual, calculat in functie de cifra de afaceri a anului precedent.

BNR a virat bugetului de stat varsaminte din veniturile nete in suma de 350,7 milioane de lei. Banca centrala a mai platit suma de 1,08 miliarde de lei ca impozit pe profit, care a fost reclasificata la varsaminte din veniturile nete ale BNR (venituri nefiscale), rezultand un total anual de 1,4 miliarde de lei (330 mil. euro).

Profitul net cumulat al celor 42 de banci locale a fost de circa 200 mil. euro. In trim. I cele 42 de banci locale au obtinut un castig net cumulat de circa 100 mil. euro, dupa ce in primele trei luni din 2009 a avut o pierdere neta de 50 mil. euro.

Per total, sistemul bancar a reusit sa se mentina pe profit anul trecut, desi economia s-a prabusit cu 7,1%, iar creditarea populatiei si companiilor a fost relativ "inghetata".