Proiectarea, de trei ori mai ieftina ca in Vest

Inca de la inceputul discutiei, Radu Teaca pare sa nu fie deloc de acord cu ce s-a intamplat cu Bucurestiul din punctul de vedere al dezvoltarii orasului, dar mai ales cu aspectul arhitectural al noilor cladiri. Cea mai mare problema din punctul lui de vedere este modul in care autoritatile au permis dezvoltarea haotica si suprasolicitarea terenurilor din centrul orasului cu cladiri prea mari.

"Din pacate, in prezent arhitectura in Romania se rezuma la anveloparea comerciala a cladirilor, ceea ce rezulta ca infatisare in cladirile de birouri. La fel de bine, astfel de cladiri poti sa le construiesti si in desert, pentru ca la fel o sa arate si acolo. Cea mai mare problema este insa atunci cand astfel de cladiri ocupa situri importante din oras si au un raport cu imprejurimile cel putin straniu. Aici ar fi de precizat «disponibilitatea» autoritatilor care au permis cu prea multa usurinta suprasolicitarea terenurilor si depasirea gabaritelor cladirilor", a precizat Teaca.

Tocmai din aceasta cauza, Teaca apreciaza ca arhitectura si in special arhitectura de calitate in Romania nu este un business profitabil. "Arhitectura nu este un business. Arhitectura in Romania este o meserie nelucrativa in general, mai putin in cazul celor care printr-o conjunctura favorabila reusesc sa prinda lucrari mari, dar nu intotdeauna cand sunt bani inseamna ca avem si arhitectura de calitate", a spus Teaca.

Efectele benefice ale crizei. Faptul ca in ultimii doi ani nu s-a mai construit aproape nimic in Bucuresti, pe fondul crizei financiare, care a pus la pamant dezvoltarea imobiliara, este oarecum incurajator pentru Teaca, insa nu este de parere ca odata cu terminarea crizei si reluarea dezvoltarii urbane vom vedea si o arhitectura de calitate in Bucuresti.

"Atunci cand nu era criza se construia mult, dar ieftin si prost din punctul de vedere al arhitecturii. Un prim efect paradoxal benefic al crizei e ca se construieste mai putin. Inca nu simt revenirea dupa aproape doi ani de criza. Daca «multul» s-a dus, cu «prostul» cred ca mai avem de asteptat", a concluzionat Teaca.

Arhitectura de calitate. Teaca face din start diferenta intre arhitectura si arhitectura de calitate, iar o prima diferenta in favoarea arhitecturii de calitate este cea in care arhitectul nu face compromisuri in discursul sau.

"Sunt doua moduri de a face arhitectura. Sa slujesti arhitectura sau sa te slujesti de ea. Sunt unii care au ajuns sa se slujeasca de arhitectura si care au facut bani, ceea ce nu intotdeauna inseamna arhitectura de calitate. La polul opus se afla cei care slujesc arhitectura si care doresc sa faca arhitectura de calitate din orice proiect", a apreciat Teaca.

Din momentul in care arhitectul incepe sa faca compromisuri sunt mari sanse ca discursul sa nu fie unul de calitate, dar care cu siguranta sa fie profitabil.

"La lucrarile mari, unde trebuie suprasolicitat terenul, arhitectul ramane fara libertate de miscare, cu exceptia fatadei cladirii unde poate utiliza materiale ceva mai inovative, dar care tot anvelopare se numeste si nu arhitectura de calitate", a mai precizat Teaca.

Cu toate acestea, in Bucuresti sunt si cladiri de birouri care sunt pe gustul profesorului de arhitectura. "Sunt si exemple reusite de lucrari mari, precum complexul Sema Parc, dar si lucrari de dimensiuni mai reduse, precum cladirea de birouri de pe Dem Dobrescu, proiectata de Dan Marin (cladirea de birouri din Piata Revolutiei de langa cladirea Senatului - n.a.), unde valoarea cladirii sta tocmai in puterea contrastului dintre vechi si nou", a continuat Teaca.

Cat costa calitatea. Teaca raspunde din start ca arhitectura de calitate e scumpa si ca nu toti romanii sunt dispusi sa plateasca pentru ea.

"Un proiect in care arhitectul se implica foarte mult, pana la detalii referitoare la ce prize si intrerupatoare trebuie montate si unde, costa. Pretul pe care societatea romaneasca il da pe arhitectura este in continuare foarte mic, arhitectura de calitate fiind un fel de lux pentru romani", a spus Teaca.

Cat costa mai exact arhitectura de calitate? "De regula, proiectarea costa cam 10% din valoarea proiectului, insa daca aici pentru o casa de 400-500 de metri patrati este foarte greu sa ceri mai mult de 30.000 de euro pentru proiectare, in Occident, proiectarea pentru o casa similara poate costa si 150.000 de euro", a dat exemplu Teaca.

In Romania, valoarea pietei de proiectare este de aproximativ 300 de milioane de euro, potrivit ultimelor estimari din piata.

"Exista oameni cu autoritate in domeniul arhitecturii si care pot cere astfel de sume pentru proiectare si in Romania, dar chiar si ei nu pot depasi cu mult pretul pietei, care din pacate este prea mic pentru a putea fi suficient de expresiv arhitectural", a mai spus Teaca.

Relatia dintre arhitect si client. Chiar si asa insa, Teaca reuseste sa gaseaca clienti care sunt dispusi sa plateasca pentru o arhitectura de calitate si nu se fereste sa spuna ca relatia dintre arhitect si client nu este intotdeauna una usoara, in conditiile in care invevitabil apar conflicte in cele doua parti.

"Sunt intr-adevar oameni care sunt dispusi sa plateasca pentru arhitectura de calitate si sunt proiecte unde am avut afinitati mai mari cu clientii, ceea ce mi-a permis o libertate mai mare a limbajului. Relatia dintre arhitect si client este insa una de anduranta, intrucat arhitectul trebuie sa absoarba toate frustrarile clientului, pentru ca in definitiv arhitectul ii induce clientului o locuinta in care acesta isi duce traiul de zi cu zi. Am incercat sa evit tipul acesta de fundatura cu clientii mei si pana acum mi-a reusit. Am si norocul ca in ultima vreme clientii care vin la mine stiu la ce sa se astepte din partea mea si stiu ca am un stil si ca cu greu mai ma pot dezobisnui de el", a marturisit Teaca.

In final Teaca a incheiat cu o alta marturisire: "Imi este greu sa spun care este cel mai indragit proiect al meu. Toate imi sunt la fel de dragi".

Cine este Radu Teaca

• Are 49 de ani si este conferentiar universitar la Catedra Bazele Proiectarii din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti, precum si directorul biroului de arhitectura Artline.
• A absolvit studiile Institutului de Arhitectura din Bucuresti, in 1987, iar in 2000 Teaca si-a luat doctoratul in arhitectura.
• In prezent este membru in Senatul Uniunii Arhitectilor din Romania, precum si in Ordinul Arhitectilor si Registrul Arhitectilor din Romania.
• In 2004 a fost Comisar al expozitiei romanesti din cadrul Bienalei de Arhitectura de la Venetia.
• In 2008 a participat ca expozant la colocviul de arhitectura "Parcours d'architectures en Europe" de la Stasbourg, din Franta.