Marea schisma medicala
Romanii sunt impartiti antagonic in ceea ce priveste terapiile alternative: unii cred cu sfintenie in absolut orice panaceu - cu cat mai neasteptat, cu atat mai verosimil! -, ceilalti considera ca tot ceea ce iese din "litera legii" este o escrocherie.
Mai intai, ar trebui sa ne punem la intrebarea "alternative la ce?" Raspunsul cel mai exact este: la medicina de dispensar. Puteti sa-i spuneti alopata, daca vreti, dar in realitate e ceva mai putin si ceva mult decat asta: o combinatie intre ce se invata la scoala, experienta personala, traditii de origine incerta si axiome din categoria "asa se face". Uneori, dar in mica masura, se mai adauga "ce-am mai citit despre subiect in cei 30 de ani de cand am terminat facultatea".
Alternativele fac parte din trei categorii. Unele sunt consacrate de zeci, sute sau chiar mii de ani: acupunctura, medicina ayurveda, homeopatia, presopunctura, diferite forme de medicina naturista, masaj, dieta, exercitii fizice.
A doua categorie include felurite experimente personale ale unor "vindecatori". In urma cu ani, pe la Ploiesti, era o femeie care promitea sa vindece cancerul cu mere murate in petrol. Probabil pentru ca regiunea e petrolifera - daca traia pe Valea Jiului sigur inventa ceva pe baza de carbuni. Partea dramatica e ca veneau la ea oameni din toate colturile tarii, disperati ca nu si-au gasit salvarea in medicina clasica. Nu-i vorba ca, azi, daca dati o cautare dupa "cancer petrol" gasiti peste 36.000 de linkuri. In unele se face vorbire despre terapiile anticancerigene cu petrol distilat (care trebuie baut, da!), in altele despre cancerele cauzate de petrol...
Inventiile personale, nesupuse unui studiu stiintific, sunt pretextul - dar nu si justificarea - pentru care covarsitoarea majoritate a medicilor alopati resping in corpore tot ceea ce iese din uzanta lor, punand pe picor de egalitate homeopatia cu vindecarea prin pipairea pozei pacientului.
Dar exista si a treia categorie de abordari medicale care, la noi, in Romania, pot fi considerate drept alternative, de vreme ce nu fac parte din "pachetul" de baza: diagnozele si tratamentele bazate pe aparatele hi-tech. Am intalnit mai multe cazuri in care in spitale exista asemenea aparatura, dar fie nu (prea) este folosita, pentru ca nimeni din incinta nu (prea) stie cum, fie este folosita la plesneala. In particular, am intalnit si situatii in care un verdict dur, cu severe implicatii, era formulat din cauza unei probleme de... traducere! O tanara doctorita ne-a anuntat ca, in cazul viitorului nostru copil, rezultatele testelor de sindrom Down se situeaza deasupra limitelor de risc. Va las sa va imaginati sentimentele care ne-au cuprins... Am cerut rezultatul printat de calculator, in urma rularii unui program "pe care il avem de curand, nu prea l-am folosit, dar o sa-l rog pe baiatul de la calculatoare, e un tip foarte simpatic, o sa vedeti". Pe listing erau o multime de texte (inclusiv cel in care se preciza ca nu este vorba de un diagnostic, ci de un rezultat statistic), un grafic si o concluzie: "below the limit of risk". Below - deasupra. In unele variante de engleza. Va las din nou sa va imaginati sentimentele care ne-au cuprins, inclusiv fata de doctorita...
Dincolo de aberatiile punctuale, ramane problema de fond: la inceput de mileniu trei, a nu lua in calcul toate modalitatile prin care poti ajuta, medical, oamenii, nu mai este doar o dovada de cultura profesionala precara, de incremenire in proiect si de orgoliu, dar chiar un grav pacat. 40% dintre francezi apeleaza la homeopatie si, ceea ce e si mai important, 39% dintre alopati o recomanda! In Marea Britanie homeopatia nu e atat de populara, dar 42% dintre medici o iau in calcul si, tineti-va bine, 80% dintre proaspetii absolventi de Medicina vor sa urmeze cursuri de homeopatie, acupunctura sau hipnoza!
Incercati, va rog, sa-l intrebati pe medicul dumneavoastra de familie: "Dar daca as incerca si un tratament homeopat?" Si vedeti cum reactioneaza...
Tudor Calin Zarojanu (n.1956) a absolvit sectia de Informatica a Facultatii de Matematica, Universitatea Bucuresti, cu lucrarea de licenta "O privire matematica asupra piesei «Romeo si Julieta»", publicata ulterior de Editura Academiei. A lucrat 12 ani in informatica, pe toate sistemele de calcul si in toate tipurile de limbaje de programare. Din 1992 lucreaza in presa: cotidian, saptamanal, lunar, agentie de stiri, radio, TV. A debutat editorial cu volmul de proza scurta "Viata ca troleibuz" (1992, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), urmat de biografia "Viata lui Corneliu Coposu" (1996, editia a doua 2005), romanele "Reluare cu incetinitorul" (1997) si "Sfarsitul lumii" (2005), culegerea de proza scurta "Copiii asfaltului" (2007). In prezent lucreaza in TVR, fiind realizatorul talkshow-ului "In spatele usilor deschise", si este colaborator permanent al Ziarului de Duminica, al revistei Flacara si al Radio Romania Cultural.