Creditul privat continua sa se contracte, Isarescu lauda bancherii ca au devenit „prudenti”

Bancile trec printr-un proces intern de reasezare, in care accentul se muta pe prudenta dupa ce in anii trecuti cuvantul de ordine fusese lupta pentru cote de piata, spune guvernatorul Mugur Isarescu, in timp ce creditul privat, care ar trebui sa dea oxigen economiei reale, continua sa se contracte.

"Stindardul se schimba de la concurenta si lupta pentru cote de piata la realizarea acestora in conditii de prudenta", a spus ieri guvernatorul Isarescu in incheierea seminarului "Intermedierea financiara - incotro?", organizat de BNR.

Guvernatorul se arata intelegator cu bancherii, dupa ce in toamna lui 2008 spunea ca oprirea brusca a creditarii (creditul privat crestea pe atunci cu 35% anual, in termeni reali) este practic imposibila, pentru ca bancile au retele mari si multi angajati, care trebuie sa lucreze. In 2009 guvernatorul inca ii critica pe bancheri, pentru ca tin dobanzile prea sus, ceea ce afecta atat cererea de finantari, cat si capacitatea clientilor de a plati ratele la imprumuturile contractate. In ultimele luni discursul guvernatorului a devenit insa mult mai tolerant cu bancherii, desi in aprilie 2010, creditul privat inregistra o scadere cu 4,2% fata de aprilie 2009, in termeni reali.

Creditul privat a ramas astfel in teritoriul negativ, nici macar promotiile lansate in ultima perioada nereusind sa dezghete finantarile acordate de banci populatiei si companiilor, al caror sold a ramas la 200,3 miliarde de lei (48,5 mld. euro), nivel aproape similar, in lei, cu cel de la sfarsitul lui martie. Exprimat in euro, soldul a scazut usor, pe fondul variatiilor de curs. Bancherii spun ca nu exista cerere, clientii fiind descurajati de perspectivele inca sumbre din economie, in timp ce Isarescu afirma ca vestile negative determina bancile sa aiba pe buna dreptate un apetit de risc foarte mic.

Reluarea creditarii nu poate sa fie dictata in mod administrativ, doar reformele fiscale urmand sa creeze premisele pentru ca bancile si clientii sa aiba mai multa incredere si sa se reia creditarea, a afirmat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

"Intr-un stat centralizat se relanseaza economia prin decizii administrative de reluare a creditarii. Este nevoie de incredere reciproca intre creditori si debitori si o situatie mai buna a debitorilor. Aplicarea reformelor structurale va face loc la relansarea economiei si revenirea creditarii. Politicile monetare si prudentiale nu pot sa substituie lipsa de eficienta a celorlalte politici", a explicat Georgescu.

El considera ca pe piata exista suficienta competitie intre banci, dar atat bancherii, cat si clientii sunt in prezent foarte prudenti. Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat necesitatea reluarii creditarii in mod durabil, sanatos, fara excese.

Imprumuturile in lei au tras puternic in jos portofoliile de credite, soldul creditelor pe acest segment coborand cu 5,3% fata de aprilie 2009, pana la 78,2 miliarde de lei, chiar daca dobanzile s-au ajustat considerabil in ultima perioada. Creditul in valuta a crescut in acelasi interval cu 5% exprimat in euro, pana la 29,6 miliarde de euro.

Analistii spun ca, in ciuda ajustarii, diferentialul de dobanda intre lei si valuta ramane mare, astfel ca imprumuturile in moneda locala sunt puse in plan secund de clienti.

"Creditul in lei ramane neatractiv pentru ca dobanzile sunt mai mari, ceea ce face ca oamenii sa se orienteze mai degraba catre valuta. In plus, exista un anumit sentiment ca leul nu se poate deprecia foarte mult datorita pozitiei adoptate de banca centrala", comenteaza Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank.

In acelasi timp, creditele ipotecare, acordate preponderent in valuta, au fost cele care au avut cea mai buna dinamica in ultimele luni, impulsionate de programul guvernamental "Prima Casa". Si companiile au luat mai degraba linii de credit in valuta decat in lei, mai arata datele BNR.

Romanii au insa depozite cu 8,7% mai mari decat in urma cu un an, populatia imbunatatindu-si astfel semnificativ pozitia fata de sistemul bancar si redevenind in primul trimestru creditor net al acestuia. In ultimele luni s-au inregistrat insa o diminuare a ritmului de crestere a depozitelor si o reorientare a economisirii dinspre valuta spre moneda locala.

"Nici posibilitatile de a economisi ale populatiei nu mai sunt atat de mari ca in urma cu un an, pentru ca intre timp venitul disponibil s-a diminuat si somajul a crescut. Preferinta de a economisi in moneda locala vine in contextul in care majoritatea veniturilor sunt in lei, dobanzile sunt mai mari si nimeni nu vede o crestere a euro", spune Molnar.

Depozitele vor creste insa in continuare, spun analistii, deoarece sentimentul de incertitudine care a impulsionat economisirea in ultimul an continua sa fie prezent in randul consumatorilor. In aprilie, creditul guvernamental a crescut cu 3,2% fata de luna anterioara si cu 64,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 52,2 miliarde de lei.