Ultima zi de depunere a proiectelor pentru 5 mil. euro de la UE

Astazi este ultima zi in care intreprinderile mari cu peste 250 de angajati sau cifre de afaceri nete de peste 50 de milioane euro pot sa depuna proiecte in vederea obtinerii unei finantari europene nerambursabile de pana la 5 milioane de euro.

Companiile au avut posibilitatea ca incepand cu 9 martie sa depuna dosare de finantare pentru crearea sau modernizarea unei unitati de productie (fabrica, sectie, instalatie) sau achizitia de instalatii si echipamente, introducerea de noi tehnologii de productie, de mijloace de transport tehnologice, aplicatii informatice legate de proiect, brevete, licente.

Finantarea se poate obtine prin intermediul operatiunii dedicate intreprinderilor mari din cadrul Programului

Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), "Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile pentru intreprinderile mari".

Acesta este cel de-al doilea apel de proiecte lansat pentru intreprinderile mari, iar bugetul pus la bataie este de circa 110 mil. euro.

Practic, este ultima sansa pe care companiile mari o au pentru a obtine bani europeni, deoarece bugetul alocat pana in 2013 se va epuiza (in cazul in care suma solicitata prin dosarele depuse si contractate acopera suma alocata), in situatia in care nu vor mai exista noi alocari de pe alte axe.

Pentru a obtine banii europeni, firmele trebuie sa intocmeasca un dosar de finantare conform ghidului solicitantului, care se depune la sediul Autoritatii de Management a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (AM POS CCE), care gestioneaza acest program si care se afla in subordinea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

Dosarele cererilor de finantare se depun la sediul AM POS CCE, Calea Victoriei nr. 152, Sector 1, Bucuresti intre orele 10-15.

In cadrul primului apel de proiecte destinat investitiilor in intreprinderile mari in 2008, au fost anul trecut selectate 28 de companii care vor beneficia de finantari europene in valoare de 215 mil. lei (54,7 mil. euro) pentru modernizarea fabricilor sau achizitionare de utilaje. Dintre acestea se numara Astalrom, Tess Conex, Vrancart, Elvila, Popeci Utilaj Greu, Matrite Dacia, Uzuc, Carpatcement, Somes, Menarom Pec, Napomar, RG Holz Company si Sirfit.

TITL: Ratele neplatite la timp ajung la 5,5% din totalul creditelor

Liviu Chiru

Ponderea sumelor restante, reprezentand ratele neplatite la timp, in totalul creditelor acordate populatiei si companiilor a ajuns la 5,5% in aprilie, de la 3,88% la sfarsitul anului trecut.

Nivelul este mai mult decat dublu fata de cel inregistrat in aprilie anul trecut, potrivit datelor BNR.

In premiera, restantele aparute la rambursarea creditelor in valuta au ajuns sa le depaseasca in volum pe cele acumulate la imprumuturile in lei. Astfel, BNR a contabilizat restante de 5,6 miliarde de lei (1,3 mld. euro) la creditele in valuta si de 5,48 miliarde de lei la finantarile in moneda locala. La sfarsitul anului trecut diferenta intre restantele la lei si cele la valuta era de aproape un miliard de lei.

Totusi, calitatea portofoliului de credite in valuta este ceva mai buna, ponderea sumelor restante fiind de 4,5% in aprilie. La creditele in lei, ponderea restantelor a depasit 7%.

Cresterea ponderii restantelor este accelerata si de contractia soldului creditelor in lei. In schimb, la valuta cresterea soldului ajuta la mentinerea ponderii la niveluri mai mici.

"Suntem un pic surprinsi de dinamica foarte slaba a creditului in lei. Aceasta a venit chiar in contextul unei scaderi a dobanzilor, desi trebuie sa admitem ca in continuare costurile sunt destul de ridicate", spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. El subliniaza ca dinamica mai buna a soldului creditului in valuta este influentata si de repatrierea unor credite care fusesera in trecut transferate din bilanturile bancilor locale catre actionarii din strainatate, la care s-a adaugat mai recent si impulsul dat de reluarea programului "Prima casa".

Bancherii spun ca acum cresterea restantelor este alimentata de problemele cu care se confrunta firmele mici si medii, dar si companiile de talie mai mare la rambursarea ratelor. Aceasta pentru ca tot mai multe firme ajung "la fundul sacului", consumandu-si rezervele acumulate in vremurile bune, iar pietele lor de desfacere nu isi revin.

Daca sectorul de retail parea stabilizat inca de anul trecut, clientii adaptandu-se la noile niveluri de curs, de dobanda si chiar de venit, planurile guvernului de a taia salariile in domeniul public si transferurile sociale - inclusiv pensiile - le dau din nou emotii.

Chiar Nicolae Cinteza, seful Directiei Supraveghere din BNR, admitea recent ca priveste cu teama efectul combinat al restructurarii de credite pentru clientii individuali care se vor confrunta cu probleme si al reevaluarii garantiilor detinute de banci. Cum ajustarile in privinta valorii colateralului ar trebui sa fie importante, un nou val de crestere a provizioanelor ar putea sa apara.

Laszlo Diosi, seful OTP Bank, un jucator de talie medie, considera ca statul ar trebui sa vina chiar cu masuri care sa contrabalanseze efectele taierilor de salarii si de pensii. "Oamenii ar trebui sa primeasca credite in conditii preferentiale pentru antreprenoriat, iar bancile ar trebui sa fie asistate de stat pentru a restructura creditele acestor clienti", spune Diosi.

Pe de alta parte, el considera ca efectul masurilor de ajustare anuntate de Guvern va deveni vizibil asupra portofoliilor de credite abia spre sfarsitul anului, in conditiile in care problemele la plata ratelor vor aparea cu un decalaj. Pe de alta parte, Mihai Bogza, presedintele Bancpost, sublinia recent ca bancile au acumulat deja experienta in ajutarea clientilor care activeaza in mediul privat si care s-au confruntat anul trecut cu diminuari de venituri sau chiar pierderea locului de munca.

Laszlo Diosi, seful OTP Bank: Angajatii de la stat ar trebui sa primeasca imprumuturi in conditii preferentiale pentru antreprenoriat, iar bancile ar trebui sa fie asistate de stat pentru a le restructura creditele