Ratele neplatite la timp ajung la 5,5% din totalul creditelor

Ponderea sumelor restante, reprezentand ratele neplatite la timp, in totalul creditelor acordate populatiei si companiilor a ajuns la 5,5% in aprilie, de la 3,88% la sfarsitul anului trecut.

Nivelul este mai mult decat dublu fata de cel inregistrat in aprilie anul trecut, potrivit datelor BNR.

In premiera, restantele aparute la rambursarea creditelor in valuta au ajuns sa le depaseasca in volum pe cele acumulate la imprumuturile in lei. Astfel, BNR a contabilizat restante de 5,6 miliarde de lei (1,3 mld. euro) la creditele in valuta si de 5,48 miliarde de lei la finantarile in moneda locala. La sfarsitul anului trecut diferenta intre restantele la lei si cele la valuta era de aproape un miliard de lei.

Totusi, calitatea portofoliului de credite in valuta este ceva mai buna, ponderea sumelor restante fiind de 4,5% in aprilie. La creditele in lei, ponderea restantelor a depasit 7%.

Cresterea ponderii restantelor este accelerata si de contractia soldului creditelor in lei. In schimb, la valuta cresterea soldului ajuta la mentinerea ponderii la niveluri mai mici.

"Suntem un pic surprinsi de dinamica foarte slaba a creditului in lei. Aceasta a venit chiar in contextul unei scaderi a dobanzilor, desi trebuie sa admitem ca in continuare costurile sunt destul de ridicate", spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. El subliniaza ca dinamica mai buna a soldului creditului in valuta este influentata si de repatrierea unor credite care fusesera in trecut transferate din bilanturile bancilor locale catre actionarii din strainatate, la care s-a adaugat mai recent si impulsul dat de reluarea programului "Prima casa".

Bancherii spun ca acum cresterea restantelor este alimentata de problemele cu care se confrunta firmele mici si medii, dar si companiile de talie mai mare la rambursarea ratelor. Aceasta pentru ca tot mai multe firme ajung "la fundul sacului", consumandu-si rezervele acumulate in vremurile bune, iar pietele lor de desfacere nu isi revin.

Daca sectorul de retail parea stabilizat inca de anul trecut, clientii adaptandu-se la noile niveluri de curs, de dobanda si chiar de venit, planurile guvernului de a taia salariile in domeniul public si transferurile sociale - inclusiv pensiile - le dau din nou emotii.

Chiar Nicolae Cinteza, seful Directiei Supraveghere din BNR, admitea recent ca priveste cu teama efectul combinat al restructurarii de credite pentru clientii individuali care se vor confrunta cu probleme si al reevaluarii garantiilor detinute de banci. Cum ajustarile in privinta valorii colateralului ar trebui sa fie importante, un nou val de crestere a provizioanelor ar putea sa apara.

Laszlo Diosi, seful OTP Bank, un jucator de talie medie, considera ca statul ar trebui sa vina chiar cu masuri care sa contrabalanseze efectele taierilor de salarii si de pensii. "Oamenii ar trebui sa primeasca credite in conditii preferentiale pentru antreprenoriat, iar bancile ar trebui sa fie asistate de stat pentru a restructura creditele acestor clienti", spune Diosi.

Pe de alta parte, el considera ca efectul masurilor de ajustare anuntate de Guvern va deveni vizibil asupra portofoliilor de credite abia spre sfarsitul anului, in conditiile in care problemele la plata ratelor vor aparea cu un decalaj. Pe de alta parte, Mihai Bogza, presedintele Bancpost, sublinia recent ca bancile au acumulat deja experienta in ajutarea clientilor care activeaza in mediul privat si care s-au confruntat anul trecut cu diminuari de venituri sau chiar pierderea locului de munca.