Sigla – un caz scăpat de sub control?

Sigla este un cultism cu oarecare vechime in limba română (mult peste un secol), a cărui etimologie multiplă este atribuită fr. sigle şi pluralului lat. sigla. Dicţionarele româneşti semnalează un singur sens al siglei: succesiune de litere iniţiale ale unor cuvinte frecvent utilizate. CFR este cea mai cunoscută şi des invocată siglă. Dar şi litera B din numerele autovehiculelor, care arată că au fost inmatriculate in Bucureşti, tot siglă este.

Acronimul (din fr. acronyme, la rândul lui din engl. acronym), mult mai nou nu numai in română, ci şi in franceză (1968) şi engleză (1943), este o siglă de tip special, citită ca un cuvânt intreg - şi nu pe litere, ca sigla. UNESCO sau ONU sunt acronime pentru că nu trebuie să fie literate, in timp ce OZN, citit o-ze-né, este o siglă. Acronimia formează cuvinte noi nu numai prin alăturarea iniţialelor unor secvenţe de cuvinte, ci şi prin alăturarea silabelor din cuvinte diferite. Modem, creat in engleză din mo(dulator) + dem(odulator), sau sonar, creat din so(und) na(vigation) r(anging), sunt acronime. Procedeul acesta de formare a cuvintelor nu a fost folosit inainte de secolul al XX-lea decât de ezoterişti.

Spre deosebire de sigle şi acronime, abrevierile sunt convenţii de prescurtare a unor cuvinte sau grupuri de cuvinte pentru a ocupa mai puţin loc in scris sau a fi scrise mai rapid. Dl pentru "domnul" sau BC pentru "Bacău" sunt abrevieri.

După ce am delimitat-o de acronime şi de abrevieri, să revenim la siglă, pentru a semnala imbogăţirea ei cu noi sensuri, datorate confuziei sau neştiinţei (ca să nu spunem inculturii).

Din 29 de contexte pe care le-a intors motorul intern de căutare al publicaţiei elitiste "Dilema veche", numai 6 (dintre care 2 ale unor filologi de rasă) folosesc sigla corect, cu sensul consacrat şi consfinţit de dicţionare (şi nu ne referim aici numai la cele româneşti). In celelalte 23, sigla este folosită pentru:

- Abreviere: "Cooperativa Meşteşugărească (cu sigla COOP) este una dintre rarele instituţii care atunci, intre anii '50 şi '60, conştientizează utilitatea comunicării comerciale", Dil. 13 VII 06.

- Afiş, pancartă: "Aveam un fel de siglă la scenă, ne-o făcuse Stelian Nistor, şi scria pe ea «Filarmonica Şarpele Roşu»", Dil. 11 III 10.

- Element grafic: "Preocupările motorului de căutare sGooglet s-au modificat, mai ales după lansarea sistemului de operare Android şi a Chrome OS care fac concurenţă directă produselor ce poartă drept siglă mărul alb", Dil. 4 II 10.

- Etichetă: "Pentru cumpărătorul occidental, a alege produsul marcat cu sigla comerţului echitabil este un act de responsabilitate socială", Dil. 24 IX 07.

- Firmă, inscripţie: "Uşa arămită de timp, cu sigla Pro Familia intr-o parte, se deschide pe jumătate şi vă puteţi strecura fără nici o problemă intr-un hol de un auriu inchis şi rece", Dil. 8 XII 05.

- Inscripţie, inscris: "N-o să vedeţi niciodată vreun publicitar care să apară la Dan Diaconescu Direct, sub sigla «Senzaţional», şi să vorbească pină după miezul nopţii…", Dil. 1 IX 05.

- Nume, denumire: "Un plan de unire sub aceeaşi siglă a tuturor partidelor de extremă dreaptă din Parlamentul European", Dil. 17 XI 06.

- Semn, zodie: Deci da, un blogmeet poate fi considerat "redacţia" social media, sub sigla comunicării", Dil. 11 III 10.

In cele 15 contexte rămase, siglă este folosit in locul lui logo - o utilizare care pare a se fi generalizat in limbajul presei şi al publicitarilor, făcându-şi, chiar, loc in Dicţionarul de comunicare, mass-media şi ştiinţa informării al Sultanei Craia (Meronia, 2008), din care cităm definiţia: "Siglă. In publicitate, semn grafic prin care este reprezentată simbolic in conştiinţa publicului o marcă (şi produsele ei)".

Dacă un om ca Irina Nicolau putea scrie: "Cine se uită la sigla Colegiului «Noua Europă» vede o lebădă care zboară peste nori" (Dil. 17 XI 05), confundând sigla cu logoul, nu trebuie să ne mire semiculţii noştri politicieni când declară că "reprezentativă ar trebui să devină sigla grupului PPE, o inimă albastră, având in interior un cerc format din stelele UE", Adev. 1 II 10.

Folosirea corectă a siglei pare a fi o cauză pierdută de cei care se ocupă de cultivarea limbii. Lenea şi incultura sunt şi ele motoare ale evoluţiei lingvistice.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.